24 mar. 2009

EUROXPRO 2009 - part.1


EUROXPRO 2009 a insemnat pentru echipa noastra in fapt constructia a doua evenimente distincte: ”Global Village” si Ceremonia oficiala de la Teatrul National Bucuresti.

Pentru fiecare dintre ele am construit scenarii, am constituit echipe tehnice de productie, campanii de promovoare si imagine, autorizatii si permise de functionare si multe altele.
Seba este raspunzator de constructia a cinci clipuri video pentru producatorul general al evenimentului. Pe unele le-ati putut vedea si pe ecranele din oras, unde au rulat timp de o saptamana.

Constructia lui ”Global Village” a necesitat constructia pe strada, in piata Ateneului din Bucuresti a 46 de standuri, cu mobilier, capabile sa sustina demersul cultural al fiecarui invitat. “Satul” global o experienţă multiculturala in fapt, a avut o echipa de productie separata de events-ul de la TNB. Cu desfasurator de productie, momente artistice si discursurile oficialilor. Beneficiand de instalatii scenotehnice, instalatii de lumini, instalatii de sonorizare de mare putere, echipe de tehnicieni, echipe de paza, transport, catering, energie electrica si altele atat de necesare artei spectacolului.


În acest an, in Bucureşti, 46 de culturi diferite au fost prezente in Satul Global, peste 40 de ambasade au sustinut evenimentul si aproape 2000 de oameni au putut sa intre in contact cu cei 46 de invitati straini.

Voi posta si unul din clip-urile de promovare, apoi cateva fotografii realizate de echipa noastra pentru "Global Village 2009" si caruia sunt dator sa le multumesc lui "Ioane", lui Sebastian Plamadeala, Iulian Dumitru, Ion Dobre si lui Radu Nuta.

22 mar. 2009

M-am intors la TNB.

Anul acesta reusim inca din luna martie, sa fim parte a inca unei productii artistice importante. Atat prin impactul sau dar mai ales ce este cel mai important la aceasta ora pentru echipa VSU, prin complexitatea sa.

Imi exprimam anul trecut pe aici nemultirea fata de faptul ca evenimente importante ale anului, productii serioase in care sunt pompate echipamente de varf, echipe tehnice si artistice, resurse umane si materiale importante, sunt lasate pe mana ageamiilor si a nevestelor de ospatari, altfel persoane respectabile, dar lipsite de orice simt artistic.

Imi era dor de productia unor evenimente mari, ample. Care sa ne capaciteze. Sa ne arate unde ne aflam, ce stim sa facem si ce mai avem de invatat. Iata in mai putin de un an am reusit sa organizam cu succes inca un nou eveniment de amploare. Dupa ce in noaptea cea mai importanta a anului 2008 am fost parteneri alaturi de Opera Nationala Bucuresti, in evenimentul intitulat "Revelionul Operei Nationale 2008" iata-ma acum intors dupa opt ani in Teatrul National din Bucuresti. De data aceasta nu ca actor, ci producator executiv al evenimentului "EUROXPRO 2009".

Nu o sa povestesc despre greutati de data aceasta si nici nu vreau sa plictisesc cu melancolii si amintiri personale. Am sa las fotografiile sa povesteasca si va voi da doar cateva date despre un eveniment important al tinerilor din Romania si din lume, al uneia dintre cele mai mari organizatii de tineri din lume cu peste 32000 de membrii din 106 tari.
Deci a fost:

"EUROXPRO 2009"
eveniment al AIESEC Bucuresti.
Producatori Teatrul National Bucuresti
si
Vurtejanu Stage Unit SRL

20 mar. 2009

VSU SRL Cauta


Iata-ma si aici. Din cauza volumului mare de munca, am inceput sa caut oameni ce doresc sa evolueze alaturi de noi. Voi posta si aici un anunt cu speranta ca voi reusi sa aduc alaturi de echipa ce m-a ajutat sa ajung pana aici, inca cativa oameni cu care sa mergem mai departe.

VURTEJANU STAGE UNIT SRL
CAUTA

Contabil.

- Absolvent de studii superioare economice (Universitate de stat)
- Cu experienta in domeniul contractelor Cesiune D.A.
- Experienta in operarea diverselor programe de contabilitate (ex. Charisma Enterprise)
- Cunoscator a unei limbi de circulatie internationala.
- Cunostinte de legislatie specifica.
- Capabil sa ia decizii si sa le implementeze.
- Ordonat, organizat, punctual si dinamic.
- Capabil sa isi asume si sa respecte dead-line-urile.

Consilier Juridic.

- Absolvent de studii superioare (Universitate de stat)
- Cunostinte despre legislatia in vigoare
- Experienta in contracte ce vizeaza cesiunea drepturilor patrimoniale de autor, Drepturile Conexe, Legea 8 / 1996, Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala, Contractul de editare, Contracte operele cinematografice si alte opere audiovizuale.
- Cunostinte operare MS Office.
- Cunostinte de limba engleza, scris si vorbit, nivel avansat.
- Anticipare a evenimentelor si a efectelor deciziilor.
- Capacitate de analiza si sinteza.
- Fire comunicativa, perseverenta si hotarata.

Specialist PR.

- Studii finalizate de comunicare si relatii publice, jurnalism, filologie.
- Experienta PR si organizare Evenimente (conferinte de presa, manifestari artistice, lansari de produse, targuri si expozitii)
- Foarte bun cunoscator al limbii romane si a unei limbi de circulatie internationala.
- Permis auto – categoria B
- Sa fie creativ si capabil sa lucreze in echipa.
- Persoana organizata, dotata cu imaginatie, rabdare, atenta la detalii, dinamica, responsabila.
- Disponibil sa lucreze in intervale de timp neregulate-in timpul noptii, la sfarsit de saptamana, sarbatori legale, in Bucuresti, in deplasari in provincie sau strainate.

Asistent Proiect.

- Student sau Absolvent de studii superioare (Universitate de stat)
- Limba engleza - nivel avansat.
- Cunostinte operare MS Office.
- Permis auto – categoria B.
- Capabil sa lucreze calm si eficient in conditii de stress.
- Excelente abilitati de comunicare si negociere.
- Persoana organizata, capabila sa lucreze in echipa.
- Dotata cu imaginatie, rabdare, atenta la detalii, dinamica, responsabila.
- Capabil sa gaseasca solutii in timp real.
- Capacitate de efort fizic si psihic sustinut.
- Orientat spre productia de Film, Teatru, Studio & Events.
- Disponibil sa lucreze in intervale de timp neregulate-in timpul noptii, la sfarsit de saptamana, sarbatori legale, in Bucuresti, in deplasari in provincie sau strainate.

Operator Imagine.

- Absolvent studii de specialitate medii/superioare.
- Dotat cu imaginatie, rabdare, atent la detalii, dinamic, responsabil.
- Capacitate de integrare intr-o echipa de productie.
- Capacitate de efort fizic si psihic sustinut.
- Capabil sa lucreze calm si eficient in conditii de stress
- Disponibil sa lucreze in intervale de timp neregulate-in timpul noptii, la sfarsit de saptamana, sarbatori legale, in Bucuresti, in deplasari in provincie sau strainate.

Asistent de Productie.

- Student sau absolvent de studii medii sau superioare
- Cunostinte operare MS Office.
- Permis auto – categoria B
- Capabil sa lucreze in echipa calm si eficient in conditii de stress.
- Persoana organizata, dinamica, dotata cu rabdare.
- Capacitate de efort fizic si psihic sustinut.
- Orientare spre productia de Film, Teatru, Studio & Events.
- Disponibil sa lucreze in intervale de timp neregulate-in timpul noptii, la sfarsit de saptamana, sarbatori legale, in Bucuresti, in deplasari in provincie sau strainate.

Constructor WEBSITE.

- Cunostinte bune in Adobe Photoshop sau Fireworks, Illustrator, XHTML/CSS, Flash, Quark.
- Cunostinte bune in programare PHP/MySql.
- Cunostinte bune in design si usability.
- Orientare spre productia de Film, Teatru, Studio & Events.

Cautam deasemenea si colaboratori tineri dornici de a invata si de a activa in zona de productie Spectacole, Film, Events, Studio & Backstage.


CONTACT VURTEJANU STAGE UNIT SRL
GSM: 0722.414.972

19 mar. 2009

Ostrovul.






Bucuria mea, se numeste "OSTROVUL". Regizat in anul 2006 de Pavel Lungin. Scenariul Dimitri Sobolev.
Dupa ce il veti vedea sau poate l-ati vazut deja, cu siguranta veti fi macar uimiti de...un mic amanunt dintre multele cutremure provocate de aceasta productie "ne-oscariata".

Daca ce veti cerceta veti afla si altele...
pana atunci eu va dezvalui doar ca:

Piotr Mamonov, actorul principal, nascut la 14 aprilie 1951, a facut parte din trupa rock Zvuki Mu, fiind unul din putinii cantareti rusi din vechea U.R.S.S. care au avut faima internaţionala. A colaborat cu Brian Eno. A scris, a produs şi a jucat in one-man-show-uri de teatru, devenind un nume de prestigiu.
Cel mai cunoscut rol al sau a fost în filmul Taxi Blues, pentru care regizorul Pavel Lunghin a obţinut Best Director Prize la Festivalul de la Cannes din 1990.

Acum zece ani Mamonov a parasit viaţa publica ducand o viata retrasa. Iata ce a declarat actorul:

"Cand am implinit 40 de ani, m-am trezit. Am inceput sa imi pun intrebari importante. Cand locuiesti într-un oras esti expus la multe ispite. Trebuie sa lupţi impotriva poftelor tale. In acea vreme (1990), parea ca cel mai important lucru in tara era sa devii membru al aşa-numitei lumi civilizate. In zilele noastre, mai mult decat atat se cauta rezolvarea problemelor launtrice."
Piotr Mamonov

...poate va faceti si voi timp. Doamne ajuta!

Dragoste naste ARTA.

Mai bine de opt ani am tacut. Si i-am evitat. Cautandu-ma. Recompunandu-ma pe mine tanarul de atunci. Aveam 24 de ani. Mi-am inchis cele doua companii comerciale pe care le conduceam, am renuntat la posibilitatea de ma stabili definitiv alaturi de tatal meu in Suedia, mi-am ingropat fratele in luna februarie si in luna iulie am fost admis cu media 9,21 la Academia de Teatru si Film din Bucuresti in clasa unui maestru irepetabil. Am petrecut opt ani departe de viata mea. In tacere, suferind si incercand sa inteleg.

Intre timp corijentii si haimanalele au ajuns profesori. Care masteranzi, care doctoranzi, care asistenti sau lectori universitari. "Fetitele" din corpul de balet...directoare, iar baieti de mingii precum tanarul de care ne-a fost mila acceptandu-l in distributie (sireacu roman ce vorbe are pentru treaba asta) pentru ca era indragostita lulea o colega de scena, astazi..."vedete protv". Nu am sa vorbesc acum despre asta. Poate va veni si aceea vreme. Deocamdata atat:

Scarbit in mare parte de toate subproductile realizate de cei care aratau cu degetul spre bau-baul cenzurii (politice, economice, spirituale, samd) atunci cand erau intrebati de ce nu pot scoate la lumina scenarile lor teribile si nemaipomenite ce vor revolutiona productile artistice romanesti, vezi filme ca "Terente Regele Baltilor", "A doua cadere a Constantinopolului","Licenii Rock&Roll", "Vlad Nemuritorul"...sau atatea tomberoane ca si mintea refuza acum sa isi mai aminteasca de ele...

Sau de tinerii (pe atunci) regizori ce se unisera in haite diverse intitulate frumos asociatii, fundatii, comisii si comitete; altfel S.R.L-uri autentice (pt. suedezii mei, privat företag) de toata isprava, jurandu-si o revolutie culturala autentica...pe bani statului impotriva celor ce nu le cedau ciolanul in CNC; reusind sa aduca mahalaua si vulgaritatea la cote demne de ce se intampla acum in media romaneasca scotand pe banda...cum sa le spun la ? "Furia", "Occident" sau "Milionari de weekend" (in care din nefericire am jucat si eu, ademenit, mintit si apoi umilit de catre "producatorul" Orasanu Mihai si "regizorul" Saizescu Catalin la fel ca multi dintre colegii mei).

Dupa ani in care m-am simtit efectiv alungat din sala de cinema (adica cele patru ramase in Bucuresti) atat de calitatea mediocra a unor productii cumparate de diversele "case de distributii" dar si de vagabonzi veniti acolo pentru etalarea proprilor inhibitii, am pornit in mine mecanismul de compensare. Si am invins.
Astazi va recomand si voua sa simtiti diferenta.

Arta. Autentica. Nepartasa nimanui. Arta reala. Emotionanta. Ce te face sa nu nu simti echipa de filmare, miscarile camerei sau eclerajul de lumini. Nu te intereseaza daca personajele sunt actori sau nu. Daca exista regizor sau scenariu. Esti furat. Dus ACOLO! Ai apoi intors in realitatea pe care ti-ai gospodarit-o.


Nu am sa fiu necuvincios si nu am sa va spun in acest gand catre voi despre ce film este vorba. Cele doua lumi in inima mea nu au cum sa existe impreuna desi...o fac in marea dragoste a lui Dumnezeu. Intre Inger si demon, intre Lumina si intuneric, intre mocirla si Arta, traiesc si eu. Insa incerc sa privesc doar prin parbriz (vorba Tatalui meu) nu prin luneta. De aceea am sa scriu un alt gand despre acesta capodoperea, incercand sa pastrez departe Arta de subnutritia laşă a unora fara Credinta, fara Nadejde, dar mai ales fara Dragoste.

Atunci cand exista, Dragostea razbate din orice. Se simte. Se infiltreaza dincolo de granite, capacitati si forte. Dragostea mana inainte si darama baricadele subculturi si ale lichelismului. Dragoste naste ARTA!


Iaca. Desi nu e "treaba lui" in productia ce m-a bucurat:

"Arta este capacitatea de a crea, este reflectarea în oglindă a gestului Creatorului. Noi, artiştii, nu facem decât să repetăm, să imităm acest gest. Creaţia este unul dintre momentele de preţ în care ne asemănăm Ziditorului; de aceea, n-am crezut niciodată într-o artă independentă de Ziditorul suprem, nu cred într-o artă fără Dumnezeu. Sensul artei este rugăciunea, este rugăciunea mea. Dacă această rugăciune, dacă filmele mele pot aduce oamenii la Dumnezeu, cu atât mai bine. Atunci viaţa mea îşi va căpăta întregul sens: acela, esenţial de a servi."
Andrei Tarkovski

18 mar. 2009

Nili Brosh la 18 ani...

De ce ele pot si ale noastre marea majoritate, prefera sa se sinucida? De ce si ei pot si ai nostri se indoaie si crapa?

Au ei altceva in plus? Ne scapa noua ceva...?

De ce ma bucura si ma emotioneaza asa ceva? De ce nu pot sa ma mai uit sau sa mai ascult o tanara voce precum "Andra" sa zicem, ce pornise atat de frumos...dar a optat sa se sinucida protevistic cu o alta "marutza"

De ce ofera acest video amator, imaginea certa a continuitatii artistice ale unei societati care a optat...demult ?!

Nili Brosh aici la 18 ani, intre timp a ajuns la 20 de ani cu Berklee College of Music graduate (B.M, Professional Music) absolvit si instructor in "The Berklee Summer Guitar Sessions"

pentru conformitate:

http://www.inspireguitars.com/main/page_nilibio.html

Dumnezeu sa le ierte pe "ale noastre" si sa ne bucuram de ce exista intr-o alta lume. A noastra este evident ca nu isi doreste mai nimic.

Mai vreau oare?




Ma uit acum (ora 2.00 noaptea) trezit din somn de flash-ul amintirilor ultimului eveniment produs de echipa noastra (sper sa strang curand materialele si sa va povestesc si despre asta)...ma uit acum pe ecranul monitorului la cum arata "avatarul" meu si a lui Seba care nici el nu doarme si se framanta, trecand prin toate starile "post natale" ale unuia care se ocupa de arte in Romania anului 2009.

Spun multe cele doua moace ale noastre (le-am postat si aici) atarnate de niste imbratisari si urari de fratie dactilografate stil "mess" intre un batran si un tanar care si acum...ca la inceputul lumii isi primesc portia de...cum sa-i spun? De..."stare de nedescris" ca nu stiu inca cum sa-i spun...stai! Mi-a rasarit cuvantul asta:

IMPONDERABILITÁTE!

(Conform DEX: Starea unui corp, a carui greutate se reduce datorita iesirii sale din campul gravitaţiei terestre sau se anuleaza datorita interventiei unei forţe de sens contrar)

Pe scurt...echipa noastra formata din Catalin Stelian, Sebastian Plamadeala, Iulian Dumitru, Ion Dobre si subsemnatul, decompenseaza. Incercam sa adunam intr-un salt catre viitorul din ce in ce mai interesant, forta pe care ti-o daruieste Dumnezeu atunci cand stii ca ai facut cam tot din ceea ce depindea de tine pentru cei care inca nu inteleg mai nimic din ceea ce li se intampla.

Personal ar trebui sa ma simt implinit. Am visat la clipa cand vom fi o echipa care sa simta si sa actioneze unitar, decis, sub semnul Credintei, Nadejdei si al Dragostei. Se intampla chiar acum ca Seba sa ma aduca pe pamant brusc dar continuand parca firesc cele de mai sus...

de pe mess acum cand ma sfatuieste in privinta lipsei unei femei in viata mea:
"Daca vrei cu adevarat, stii bine ca se intampla"

Dupa...toate,
Mai vreau...oare?

17 mar. 2009

Doar cu timpul

Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenţa subtila intre a sustine o mana şi a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa inveţe...ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-şi construiasca toate drumurile bazate in astazi şi acum, pentru ca terenul lui \"maine\" este prea nesigur pentru a face planuri...si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.

Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-şi planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai aştepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forţa, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata...si cu fiecare zi invata.

Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te-ntorci la trecut.

Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei sa o vezi.

Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.

Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.


Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.

Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.

Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.

Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.


Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleaşi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.

Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai.

Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.

Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus şi nu mai sunt...

Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fi prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.

Dar din pacate, toate se invata cu timpul. R
amas bun Gabriela Luminita Vurtejanu

15 mar. 2009

Bivol in arta...

De cand am renuntat la televizor, pot sa citesc, sa scriu, sa compun, sa orchestrez melodii, sa fac noi proiecte.
De cand am renuntat la televizor, am timp. Ma pot odihni.
De cand am renuntat la televizor, pot invata lucruri noi. Acum invat sa editez si materiale video.

De cand am renuntat la televizor, cunosc iubirile celebrei actrite franceze Sarah Bernhard.
Cel ce scrie randurile de mai jos in cartea publicata prin anul 1925 si intitulata "Jurnal"-domnul Jules Renard, a fost si scriitor a fost si primar, a fost si decorat cu Legiunea de Onoare, dar pentru mine unul dintre cei mai atenti analisti ai definitiei talentului asa cum il percep si eu, acum la cincisprezece ani de munca in fata publiculu eu, unul dintre cei ce au renuntat la televizor, tutun, vodca...si altele

Artist e cel care nu are un scop, cel care nu e preocupat decat de arta sa si nu de femei, bani sau situaţie mondena. Artist e acela care ocoleşte complimentele, pentru ca nimeni nu-l cunoaste cum se cunoaste el insusi.
Talentul e o chestiune de cantitate. Talent nu înseamna sa scrii o pagina buna, ci 300. Nu exista roman pe care o inteligenta obişnuita sa nu-l poata concepe, nu exista fraza - oricat de frumoasa - pe care un debutant sa n-o poată construi. Restul e punerea in mişcare a tocului, potrivirea hartiei, rabdarea de a o umple.

Cei puternici nu sovaie. Se aşeaza la masa, transpira. Vor merge pana la capat. Vor epuiza cerneala, vor termina hartia. Aceasta e singura diferenta dintre ei, oamenii de talent si lasii care nu vor incepe niciodată. In arta, conteaza doar "bivolii". Geniile sunt cei mai solizi, cei care ostenesc optsprezece ore pe zi fara sa obosească. Gloria inseamna un neintrerupt efort.

Pentru Victor





Am iesit din casa si am primit versuri. Le-a compus si recitat intre doua cantece si un zambet, Ovidiu Niculescu. El este actor.
Cuvintele mele sunt de prisos. Multumesc" Moghli"



Pentru Victor
de Ovidiu Niculescu

Eu nu mai cred deloc in paranteze,
Eu nu mai cred in vorbe mici sau mari.
Ma face leapsa ziua in antiteze,
Si noaptea “piua” printe lautari.

Eu sunt aici cu voi, dar sunt plecat.
M-am rastignit atent, adanc in mine,
E chinul cel mai dulce, asumat,
Sa tot iubesti ce nu iti face bine.

Am fost destept,
Mi-am dat imensa sansa de a muri in fiecare zi,
De a renaste in zori de dimineata,
De-a nu putea, sa “a te plictisi”

Va vad cum incercati sa dati valoare
La tot ce nu conteaza zau asa,
Alegeti intre mici sau aripioare,
Sau intre tocuri, tenisi, sau “what’s up a”

Penibil va gasiti ascunzatoare,
Si mai penibil eu ca vreau sa vad,
Dar zodia numita intamplare
Are numai un ascendent, prapad.

Ma pierd in spatii stramte sau deschise,
Fapt ce va da ghes amplu a comenta,
Dar iarta-i Tata, ei nu stiu alege
Intre, as vrea un vis si...a visa,

11 Martie 2009

13 mar. 2009

Despre globalizare.



Intrebare: Care este cea mai adevarata definitie a globalizarii?
Raspuns: Moartea printesei Diana!

Intrebare: Cum asa ?
Raspuns: O printesa engleza cu un amant egiptean are un accident intr-un tunel francez…intr-o masina germana cu motor olandez, condusa de un belgian, beat cu wiskey scotian, urmarita fiind indeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze. Printesa era tratata de un doctor american cu medicamente braziliene.

Si chestia asta, mi-a fost trimisa de un ardelean, iar tu o citesti pe un monitor coreean, ansamblat de muncitori din Bangladesh intr-o fabrica din Singapore, transportat cu vapoare de indieni si descarcat de sicilieni, transportat din nou in camioane conduse de soferi turci si in final vanduta tie de evrei...

Ei...?

11 mar. 2009

Foto cu Actor - part. 1

Shooting in Vama. Restul...l-am uitat.

Foto de Bogdan Georgescu


"Ing. Aristide" - cu Radu Gabriel in "Boabe de Roua pe Frunza de Lotus in Bataia Lunii" - regia Gelu Colceag - Teatrul National Bucuresti 1998-2001


"Zaharia Trahanche" - regia Ion Cojar - finalul spectacolului cu "O scrisoare pierduta" la Studioul de Teatru Casandra - 1996 cu: Marius Rizea, Tiberiu Paun, Marius "Vizante" Florea, Victor Vurtejanu, Eugenia Serban, Dan Grigoras, Vlad Zamfirescu (de la stanga spre dreapta)


"Marchizul" - cu Cristi Iacob - regia Victor Ioan Frunza - Trupa pe Butoaie 1995-1997

" Sasa" din filmul "Unicul Leu din Gradina Zoologica" - regia Ovidiu Georgescu - 1994

"Coty " impreuna cu Mihai "Ita" Bratila - "Dictatorul" regia Claudiu Goga - 1998

Clasa mea - ultima promotie condusa de Maestrul Dem Radulescu impreuna cu cativa invitati la finalul ultimei reprezentatii cu piesa "Pe jos" - Studioul de Teatru Casandra - 1998
asistent universitar George Ivascu, Alice Barb, Eugen Cristea, Victor Vurtejanu, Marius Rizea, Marian Ghenea, Catalin Dupu, scenografa Liliana Cenean, Maestrul Dem Radulescu, Irina Radulescu (fata maestrului, pe genunchi) Dan Badea sau "Dj Star", Mihai "Ita" Bratila, Dan Chiriac, Monica Ciuta, Simona Popescu, copilul ce locuia pe Strada Franceza si ne vizita la toate reprezentatile, Laura Cret, Dragos Huluba - (de la stanga la dreapta)
La filmari pentru "Unicul Leu din Gradina Zoologica"- primul film in care am jucat.
La o cafea si un pahar de tokai in turneul din Ungaria cu piesa "Pe jos". Se vad Laura, Natalia , Ioana Moldovan in profil, Dragos, prof. Mircea Diaconu, prof. George Ivascu,
in picioare Victor Vurtejanu, un student maghiar indragosit de o actrita romanca, apoi Simona si in profil...cred ca este Danut Badea in Budapesta - 1998

Da, eram diferit.

Tot schimband fotografii in noapte pe celebrul si indispensabliul "mess" cu Catalin, care de la o vreme este si el inoculat cu acest microb, am revazut cadre din arhiva de pe vremea cand imi castigam existenta doar ca actor.

Dincolo de nostalgia si emotia puternica provocata, aceasta revedere mi-a adus in fata un adevar tragic. Formulat simplu de Catalin a sunat asa:
"Ce...diferit erati"

Am pus alaturi doua cadre. Unul recent si unul luat de prin anii 1996-2000. Un adevar este sigur. Acesti ani in care a trebuit sa ma recompun si sa supravietuiesc si-au uitat adancile urme in mine.

9 mar. 2009

40 de Mucenici


Povestea este simpla. Ca a oricarui luptator. Ca a oricarui om ce isi urmeaza destinul. Numai cretinii si hotii complica totul. Ei trag speranta ca asa pot sa se desfasoare. Iluzii de intunecati...

Iata:
40 de soldati crestini, au refuzat sa se inchine idolilor pagani. Siliti de guvernatorul Armeniei, Agricolae care aflase de credinta lor, au fost întemniţaţi timp de 8 zile. Apoi bătuţi cu pietre. Apoi au incercat - cum se intampla de obicei - sa ii cumpere. Cu daruri...

Pastrandu-si dreapta credinta si intariti in demersul lor, au fost condamnati la moarte. Prin îngheţare. In lacul Sevastiei.

Unul din cei 40 de soldati a cedat. Si a ieşit din lac. Dar a murit pe loc. Un altul, s-a grabit sa ii ia locul. Apoi gheata s-a topit si apa s-a incalzit. Astfel ca dimineata au fost scosi vii din apa.

Le-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lasati sa moara. Ramaşiţele lor au fost arse. Cenuşa a fost aruncata in lac.

Astazi ne-a ramas bucuria de avea trecut. De avea pentru ce sa luptam inca si ce sa aparam. Bucuria ca nu suntem dezorientati. Ca nu suntem haos-isti. Sau lasi. Sau pusi pe fuga. Toti simtim frica. Unii ne-o asumam si traim cu ea, transformand-o cu Credinta, Nadejde si Dragoste in trezvire. Si apoi luptam. Mai departe.

Ei rad...si repeta aceiasi piesa.

-----------------------

Impreuna astazi, prin dragostea lui Dumnezeu mancam..."mucenici" preparati de Mame si de Bunici. Incheiem cu babele, capricioasele zile ale iernii. Si ne pregatim sa intampinam mosii, zilele calde ale primaverii, facand un foc pe creste, asa ca odinioara.

Cineva il va vedea.
Curand ne vor auzi.
Vom fi impreuna!

Azi, am mai facut un pas.


Azi mi-am luat inima in dinti si am facut inca un pas spre ce am numit "renasterea mea". Da, vreau sa ma urc pe scena din nou, pentru a spune o poveste lumii.

Nu este nici o diferenta intre emotiile pe care le aveam ca tanar actor al Teatrului National sau fiorii ce ma cuprind acum la aproape 40 de ani de viata. Nimic nu deosebeste cele doua stari. Copilul din mine, naiv si increzator are acum...sper, un sprijin in cel ce am devenit.

Nu vreau sa ma prabusesc pe panta melancolica a subiectului. Astazi am scris pe blog-ul unui om talentat, un om frumos, despre ideile mele. Sper sa ma auda. Sa inteleaga. Am vorbit si cu Catalin care este gata sa se mai incarce pe langa cate are si cu aceasta. Astept un raspuns de la Amalia si Radita. Am sa mai incerc si cu Ioana.

Sper sa am suflu. Am reinceput de un an studiul cu maestrul Gheorghiu, am cumparat o instalatie performanata de lumini de scena. O instalatie de sunet de putere completa. Am o sala faina de repetitii, am terminat si studioul. Acum am si instrumentede calitate, am gasit si cativa oameni talentati ce pot interpreta libretul. Kevo a fost foarte entuziast de plan si m-a asigurat de sprijinul lui. Marius a terminat macheta noii scene, pe care trebuie sa o construiesc. Am o mica echipa tehnica. Sper sa am suflu. Ma rog lui Dumnezeu sa imi dea putere. Stiu ca toata investitia asta nu este in zadar. Sunt ani din viata mea. Am incredere si merg inainte.

Azi, am mai facut un pas.

8 mar. 2009

La Multi Ani!

Si pentru a mai uita de mizeria ce tinde sa ne cuprinda. Si pentru ca astazi este 8 Martie si nu vreau sa uit... La Multi Ani doamnelor si domnisoarelor, mamici si bunice. Un an bun si plin de dragoste va doresc.

Un artist exceptional: Loreena McKennitt in concert cu piesa "The Lady of Shalott"

7 mar. 2009

Ba, cum ma cheama pe mine?

Primesc (uimitor) foarte multe comentarii pentru articolul "Scrisoare catre liceeni". Asta ma bucura tare. Va multumesc pentru acest "feedback" necesar.
Unul insa il bate pe toate, mai ales ca este vorba despre un om extrem de tanar! Il redau fara nici un comentariu personal, caci este atat de relevant dupa parerea mea, incat nu mai poate fi incarcat cu nimic:

Andreea A: super articol, te felicit Victor pentru el!
Vurtejanu: Multumesc, insa este meritul lui Tudor (n.a. Chirila)
Andreea A: Mi-am uitat numele si nu mai am cum sa dau comment, de aia iti zic aici (n.a. pe mess)
Vurtejanu: Ti-ai uitat numele? Cum o fi asta...?
Andreea A: Mai, mi-am uitat numele pe care il foloseam pe blog.
Vurtejanu: Pai...atunci intreaba pe cineva: Ba, cum ma cheama pe mine?
Andreea A: Of Victor...
Vurtejanu: Of...Andreea.

6 mar. 2009

Cimitirul Eroilor

Locatarii - trupa timisoreana condusa de Octavian Iepan (fost membru si compozitor al trupelor Cargo si Progresiv TM), ii are membrii pe artisti ca Mircea "Mibu" Bunea (ex. Riff) Vasile Dolga si Mario Florescu (ex. Pro Musica) si pe mai tanarul Victor Miclaus.

Acum piesa Cimitirul Eroilor la chitare cu Horea Crisovan.

Un nume mic, sustine o cauza mare.




Eroii nu mor niciodata.

Observ de ceva vreme, o goana nebuna dupa rating a celor ce scriu pe asa zisele "blog-uri". Au inceput oamenii sa isi puna reclame...au sponsori. Ba unii au inventat si un concurs. Cel mai citit, cel mai vizitat, cel mai blog...samd. Unul, sarmanul, iti da si un laptop daca il votezi. Ce mai o industrie, nu...o copie a unei industrii ce a manjit si a desfintat media si societatea civila (vezi electoralele cu mici si bere...pana la examenele de BAC cu cartile pe masa) se naste si in zona aceasta.

Aceiasi lipsa de discernamant. Acelasi fenomen de imitatie hilara. Aceiasi lipsa de personalitate. Aceiasi manipulare...aceiasi minciuna adusa la rang de "informatie"

Dragilor, cei ce vizitati, citind sau necitind http://victorvurtejanu.blogspot.com/ Stimatilor care veniti sau nu la spectacole...va voi dezamagi acum daca credeati altceva. Eu nu fac aceasta, pentru dumneavoastra!
Ba mai spun inca odata ca sa fie de inteles si celor ce eu...nu ma fac inteles:

Eu nu scriu pentru tine cititorule de blog, in primul rand!
Eu nu ma urc pe scena pentru tine spectatorule, in primul rand!
Eu nu cant pentru tine ascultatorule, in primul rand!
Eu nu regizez si produc filme, privitorule, pentru tine in primul rand!
Eu nu fotografiez admiratorule, pentru tine in primul rand!
Eu nu scriu poezii romanticule, pentru tine in primul rand!
Eu nu produc evenimente culturale sau comerciale pentru tine consumatorule de evenimente culturale sau comerciale, in primul rand!

Eu toate acestea si inca cateva, le fac
pentru mine in primul rand. Eu, Andrei-Victor Vurtejanu asa functionez.

Acestea le fac din anumite motive. Pe care inca nu am sa ti le dezvalui.
Pentru moment cred ca este suficient ce ai aflat.

Si pentru ca ai avut rabdarea sa citesti pana aici, am sa iti mai fac o marturisire.
De aici inainte http://victorvurtejanu.blogspot.com/ va sustine nu o firma de automobile, nu o firma de prezervative. Nu va da cadouri daca vei "accesa" blogul meu sau alte porcarioare de gen.

Alaturi de campania publica pentru sustinerea vietii colegei noastre, actrita Simona Popescu, alaturi de campania publica de redresarea a spiritului si a constintei nationale sustinuta si initiata si de bransa actorilor prin Maia Morgenstern, Adrian Pintea, Dan Puric, Tudor Chirila, Victor Vurtejanu si altii, ma voi alatura si eu prin puterile si glasul meu demersului celor ce refuza tacerea si fatalismul evenimentelor din decembrie 1989.

Ca fost soldat in termen apartinand fortelor armate ale Ministerului Apararii Nationale din Romania in aceea perioada si ca participant activ in Revolutia din 1989, desi cunosc si am asistat la foarte multe incidente ce au determinat evolutia societatii civile din tara noastra,
ma alatur si eu miiilor de romani ce doresc cateva lamuriri oficiale vis-a-vis de acest moment extrem de important petrecut in Romania.
Dincolo de acesta, ceea mi se pare mult mai important, este a de a nu lasa ca si in cazul crimelor din 13-15 Iunie din anul 1990, sa se astearna tacerea, uitarea si minciuna.

Acestea fiind lamurite, cu ajutorul lui Dumnezeu si ca sa raspund cu putin umor porcariei ce ni se pregateste oficial si pe aceste spatii de libera exprimare, am sa incerc sa fiu in "trend" si am sa nasc o reclama pentru noua (acum devine oficiala, ea exista de multi ani) campanie intitulata:

EROII NU MOR NICIODATA.

Un nume mic, sustine o cauza o cauza mare.

5 mar. 2009

Scrisoare catre liceeni

Inca odata va readuc in atentie preocuparea serioasa, atenta si dedicata a unei categorii sociale dintre cele mai defavorizate, mai umilite si mai luate in vizor de catre societate ca bun de gunoi, pentru domniile voastre. Poate ca asa vom reusi sa ne facem auziti! Sustin cu toata dragostea mesajului initiat de Tudor catre voi...viitorul. Sa va fie bine si poate sa intelegi ca macar actorii v-au spus fie si asa, pe blog-uri sau prin viu grai, Adevarul:

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

4 mar. 2009

Bate vant de primavara

Uite si noutatea:

S-a supt copii! Si pe acest blog am pus geană de veghe! Asa ca de acum, mai balenelor ce imi cotrobaiti prin cosul de gunoi de ceva timp, aveti pareri, sfaturi si alte "heirupiseme", trebe sa le puneti o tzara si in aplicare! Mormolocilor la canal! Ca voi nu va invatati minte deloc!
Aici vi s-a inchis teava, buliti si pe la altii!

Si acum traducerea pentru cei inca nentarcarti :
Veste buna pentru toti "anonimii", "profil indisponibil" sau alti trupeti IT!

De astazi 04.03.2009 pe acest Blog, se va intra limitat (ce era limitat inainte... :)) ) Fara bocani. Ii lasam la intrare, unde batem si un cod. Ne semnam frumusel, ne facem profile publice. Le intretinem. Ne punem putin capul la contributie. Ne mai si asumam porcarile ce ne bantuie mintiile pline de salarii lunare, vacante spaniolesti si tahitiene...

Anonimii sau useri ca "D>C&gt si compania de trupeti" nu mai au acces decat daca isi chinuie un pic mintea sa se cloneze in ceva real...Pana atunci mai dam un pic cu matura, ca nu strica!

Hai, spor la "bloguit" !

Ce cadou...ce ziua mea...

Ce ai primit? Cadouri, felicitari...
sau:

Marti, 3 Martie 2009, din contul tau, s-a incercat o extragere de numerar de la ATM-ul Agentiei Raiffeisen Bank - Selgros Galati (adresa: Bd. Galati nr. 1), in valoare de 550 RON. Datorita sistemelor noastre de securitate, Raiffeisen BANK nu a autorizat tranzactia.
Ca o masura de siguranta in plus, am suspendat contul tau Raiffeisen Online. Pentru a debloca/verifica contul, te rugam sa intri pe pagina Raiffeisen Online si sa introduci corect datele necesare autentificarii.
©Raiffeisen Bank 2009

Gata si cu contul spart si apoi suspendat de banca! Dati voi cadoul asta de "ziua ta" pe un...chef banal sau o aniversare in familie?

Merci amice...
Stiu eu ce sa zic...? Suna-ti ma direct de ce va complicati? Nu v-am mai spus? Ce sa ma mai sperie la voi...? Am cam aflat fiecare ce putem, nu ? Sau credeti ca tot metodele "clasice" sa dea rod?

Mai trupasilor. E adevarat ca incercam sa ii trimit Tatei niste bani...

Dar chiar atat de tampit ma credeti voi?
Dupa ce mi-ati spart casa, dupa ce fac parastase dupa parastase pentru fratele meu omorat, dupa ambuscade la miez de noapte prin mizeria asta de oras, dupa ce imi trimiteti Mama acasa dupa 40 de ani vechime in acelasi loc de munca si o gasesc cazuta pe strada in plina zi, in plin bulevard circulat, dupa ce imi desfaceti si mie contractul de munca si apoi sunati ca am sambata...spectacol, dupa mai toti papagalii ce imi paraziteaza viata, mai neam de pungasi, chiar credeati ca lasam in mana voastra biata-mi suta de euro castigata pe la nunti si botezuri?
Pai asta valoreaza cat tot "conceptul" vostru de securitate!

Ei ce facem? Spargem si blogul asta? Mai ciupim o suta de pe alt cont ? Sau o "chestie" auto, ca tot e la moda...?
Cu toata dragostea mai cacanarilor!

Multumesc Doamne, multumesc si pentru cei ce ma apara. Si iarta-ne, de mai poti.

Ma nasc! Si...Gigapan.

Gata! Mai sunt cateva ore si ma nasc.
Pai ce sa zic...? E bine. E foarte bine. Afli cine e langa tine...trebuie doar sa te uiti. Vezi cine isi mai aduce aminte de tine...trebuie doar sa asculti...Vezi cine a fost altceva...trebuie doar sa iti amintesti...

Sarut mana Mama. Sarut mana Tata. Sa traiti si voi dragilor cei ce citi acestea. Sanatate sa aveti si numai cele de folos sa vi se intample!

Celor ce ma iubesc si celor ce ma urasc, pacea si dragostea mea.

Naivilor care inca bat campii dupa...cai verzi pe pereti. Celor care se amagesc cu "mass-uri" gen: "nu votati aia sau ailalta" sau "sabotati pasapoartele biometrice".
Celor care cred ca sistemul mai poate fi infrant prin "Molotoave" si "Ori invingem ori murim"...sau cine mai stie ce iluzii desarte, supte din degetul vreunui "teoretician" in ale vietii, va daruiesc un cadou ...hilar (in esenta).
O aplicatie uzuala. Se deplaseaza intr-o valiza, controlata de un luptator din orice brigada antitero, la orice actiune ce include un staff oficial...de la un anumit nivel in sus.

Este public. Este pe Internet...Si ca umilinta sa fie definitiva...ESTE FREE!!!
Multumesc lui Cabral (PRO TV) pentru detalii, iar

pentru cei ce nu v-ati prins deja...fotografia de sus, este un detaliu al celei de jos.

La Multi Ani tuturor! Ceea ce parea imposibil acum 20 de ani...acum se numeste:

GIGAPAN

pentru conformitate: http://gigapan.org/viewGigapan.php?id=11740

2 mar. 2009

Multumesc Bogdan Dumitrescu









Intram in primavara lui 2009. Intram in Postul Pastelui. Intram intr-un alt ciclu de viata. Multe se vor petrece in scurt timp, insa nadejdea ramane in bunul Dumnezeu.

In seara primei zile de primavara, cu cateva ore inainte sa ma nasc, am primit o invitatie extraordinara de la Bogdan Dumitrescu, un tanar si talentat actor cu care am lucrat multi ani in urma la filmul "Milionari de weekend" in regia lui C. Saizescu.

Bogdan, acum student la regie film, si-a luat si el pe umeri crucea si urca pa calea sa. A legat o echipa de tineri si talentati actori cu care performeaza un show de comedie autentica. Neuzand de nici un truc sau artificiu, cu buricele imbracate, voiosi si pozitivi, determinati si plini de verva, il urmeaza pe scena Ioana de Hillerin, Ileana Velcescu, Doru Catanescu si Constantin Lupescu. Avand suportul unui instrumentist atent insa destul de trist ca aparitie...Marian Hancu, Bogdan ramane fidel talentului sau, umpland un spatiu total lugubru si de nepotrivit, dupa parerea mea, actului artistic, cu energie pozitiva. In aplauzele unui public foarte greu, tributar sticlei de bere, zgomotos si total dezamagit ca in sala nu se fumeaza, spectacolul te bucura si te face atent.

Mergeti sa vedeti arena in care Actorii lupta! Mergeti sa vedeti in ce conditii se lupta tinerii Actori! Ei, dintre cei mai talentati, mai proaspeti si mai uniti. Felicitari Bogdan Dumitrescu, felicitari trupei si multa putere de munca va doresc.

Va invit si pe voi sa va bucurati de un spectacol de improvizatie, unic, interactiv, un demers artistic nascut "la minut" cu materialul clientului...Asa cum este clientul acum.

Multumesc Bogdan Dumitrescu!
Pentru conformitate:

1 mar. 2009

Fotografii din cabana mea






Gata. Am ajuns. Cu greu. Insa am ajuns. Sanatos. Am facut pe DN1 de la Sinaia la Otopeni o ora si jumatate. Si de la Otopeni la Gara de Nord, doua ore. Nimic nu s-a schimbat si nu se va schimba. Orasul gri se incranceneaza sa dispara. In pofida oricarei logici, nici o norma de bun simt nu il mai poate salva...Criza? Sa vedeti numai ce mercedesuri si bmw-uri tropaiau adulmecand-o pe "Gabriell" in jurul aeroportului.

Mesajul e simplu. Il gasesti la fiecare colt din orasul gri...Fiecare cu "a masii". Mesajul e clar si limpede. Nu rezisti? Dispari. Te stergem. Nici urma nu mai ramane din tine. Nu e bai. Pacat ca uita ca de obicei esentialul...In fine. Am sa ies cu camera pe strazi si am sa incerc sa mai postez cateva cadre din jurul blocului meu. Zona 0 a Bucurestiului, una dintre cele mai scumpe si ravnite zone de catre provincialii ce cad doborati de mirajul gri-ului...

Tot despre Adevar. Tot despre cautari si solutii am discutat si cu o foarte talentata actrita. Radita Rosu. Colegi de studii in Facultatea de Teatru, ne-am regasit dupa zece ani la strigarea catalogului de anul trecut. Fiind unul dintre putinii colegi ce au acceptat sa ne regasim, sa vedem cum am evoluat, ce gandim, sa ne vedem fata catre fata, am invitat-o sa-mi viziteze studioul.

Bucurosi am depanat amintiri, am ras, am facut fotografii si am redescoperit cat de usor este sa ramai impreuna cu un om...desi nu l-ai vazut timp de zece ani.
Va daruiesc si voua (cati oare ati mai ramas pe aici...) cateva cadre cu un om minunat de cald si de atent. Cu o actrita tanara ce se incapataneaza sa ramana cinstita si daruita Artei sale. Radita este unul dintre oamenii care stiu ce pret are viata, dar mai ales cat de usor o poti pierde...pe mana altora.

In multe feluri a fost poreclit studioul VSU. Insa o mai calda titulatura decat "cabana" nu a primit. Pana acum. Radita este "nasa" cabanei, deci fotografii din cabana mea sub observatia atenta a agentului Cristian, aflat si el in premiera pe blog!