duminică, 15 martie 2009

Pentru Victor





Am iesit din casa si am primit versuri. Le-a compus si recitat intre doua cantece si un zambet, Ovidiu Niculescu. El este actor.
Cuvintele mele sunt de prisos. Multumesc" Moghli"



Pentru Victor
de Ovidiu Niculescu

Eu nu mai cred deloc in paranteze,
Eu nu mai cred in vorbe mici sau mari.
Ma face leapsa ziua in antiteze,
Si noaptea “piua” printe lautari.

Eu sunt aici cu voi, dar sunt plecat.
M-am rastignit atent, adanc in mine,
E chinul cel mai dulce, asumat,
Sa tot iubesti ce nu iti face bine.

Am fost destept,
Mi-am dat imensa sansa de a muri in fiecare zi,
De a renaste in zori de dimineata,
De-a nu putea, sa “a te plictisi”

Va vad cum incercati sa dati valoare
La tot ce nu conteaza zau asa,
Alegeti intre mici sau aripioare,
Sau intre tocuri, tenisi, sau “what’s up a”

Penibil va gasiti ascunzatoare,
Si mai penibil eu ca vreau sa vad,
Dar zodia numita intamplare
Are numai un ascendent, prapad.

Ma pierd in spatii stramte sau deschise,
Fapt ce va da ghes amplu a comenta,
Dar iarta-i Tata, ei nu stiu alege
Intre, as vrea un vis si...a visa,

11 Martie 2009

2 comentarii:

  1. Foarte frumoasa poezia si foarte potrivita.A concentrat in versurile acestea ceea ce s-ar putea scrie in vreo 3 carti.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu cand imi arunc ochii pe ea, sunt mut...si asta se intampla foarte rar.

    Ovidiu este un om rar.Si un artist care are foarte multe se spus lumii. Sunt ani buni de cand ne legam sa compunem cantece in castelul de la la poalele muntilor Bucegi, insa si acum cand citesc poeziile scrise de el,vad o lacrima pe obrazul lui Dumnezeu. Actori ca Niculescu si generatia sa - Simona Popescu,Carmen Stimeriu, Talajman, Tudor Chirila, Vizante, Zetu si inca cativa ca ei, stiu Taina prin care Clipa poate sta in in loc!

    RăspundețiȘtergere

Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.