luni, 17 februarie 2020

Nenea Paul, ultima scena


Actorul Paul Talaşman a parasit astazi scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase", unde activa cu succes. Alaturi de familie, l-am insotit o mana de actori, tehnicieni, colegi, prieteni... Sincere condoleante familiei....Dumnezeu sa il odihneasca in pace !

"Doamne, ce de lucruri interesante se pot spune despre aceasta meserie frumoasa, dar grea! Meseria de actor implica o sanatate de fier si o gama variata de posibilitati de exprimare artistica. Nu e o joaca aceea cu publicul... e o vorba de mult vehiculata la artisti ... Hai sa-ti spun ca meseria asta te poate imbatrani intr-o noapte..."
Paul Talaşman

foto ©Victor Vurtejanu
©Victor Vurtejanu

vineri, 14 februarie 2020

Unire in gunoi


Sunt obosit, abia am coborat din scena dupa un spectacol frumos dar greu de dus. Peste trei ore, multa tehnica si repere, samd...Am decis totusi sa impartasesc cu voi, ce ma doare. Cand va ajunge la voi aceasta postare va fi deja 14 februarie..."ziua indragostitilor".. hmm...in fine...!

Ce nu se vede in filmarea de ieri (primul live personal) este aceasta secventa. Am gandit mult daca sa public aceasta fotografie sau sa o pastrez...sau sa o trimit cuiva dispus sa ma asculte...Inutil totul! Pentru ca m-a cutremurat, am decis sa o public aici. Inca sunt oameni responsabili si poate distribuita de voi...

Voi face o singura remarca, adresata celor care nu sunt din Bucuresti si ar putea crede ca fotografia este facuta intr-o mahala la marginea orasului. Nu prieteni, nu este o periferie! Este parcarea centrala din.. atentie:

"CENTRUL ISTORIC AL BUCURESTIULUI". Sau "Centrul Vechi" sau...cum apare el pe toate hartile tiparite pe bani grei si aplicatiile GSM: "Old Town"

Inconjurata de carciumi luxose, statui, alei pavate si lumini multicolore, aceasta "parcare"... o mizerie complet neamenajata, plina de noroaie si gunoaie aruncate de valma, asezonata cu mirosuri respingatoare, in care cei care vin sa se distreze in "Old Town", imbracati "ultimul racnet", parfumati si pomadati, isi coboara lenesi pantofii scumpi in noroi si in gunoaie.

Masinile luxoase, femeile cochete, machiate si accesorizate, bajetii pensati...intra fara nicio apasare, in aceasta cocina. Uneori stramba din nas la mirosurile fetide...cautand o poteca prin mocirla.

A trecut Ianuarie, am serbat Unirea? Gaaata! 
Retragerea cu torte in pas de defiliare, filmată HD de toata media! 
Portretul lui Cuza poate sa coboare linistit langă lada de gunoi! 
Caci acolo suntem si noi. 

Si tu si eu...
©Victor Vurtejanu

joi, 6 februarie 2020

Bucium si oamenii sai


La poalele muntilor Fagaras, in apropierea satului Bucium, o experienta de neuitat, o poveste de viata rara, cu oameni care stiu si pot sa construiasca statornic, cu Credinta, Nadejde si Dragoste! 

Familia Sandru, ieromonahul Sava Lazea, parintele Modest, vietuitorii sfintei Manastiri Bucium, Daniel Moga, laolata cu minunata sa familie, precum si prietenul, Dan Teodorescu, vor ramane mereu in mintea si in sufletul meu.

©Victor Vurtejanu

miercuri, 5 februarie 2020

joi, 23 ianuarie 2020

Nae


Sute de kilometri parcursi impreuna pe osiile unor microbuze care ne-au tasat meticulos spatele si nervii, camere de "hotel" low-cost care ne-au facut sa radem nervos in noptile din turnee, amaraciunea comuna care ne-a macinat cand asa-zisii "impresarii" ne trageau tepe grandioase, scriindu-ne hartii in locul platii onorariilor cuvenite. Emotiile, dar si bucuriile cand reuseam sa punctam, ridicand impreuna scene, in spectacole fara cap si fara coada... pranzurile luate pe fuga prin benzinarii, clipe de viata extraordinare petrecute in munte alaturi de familile noastre, zambetul sau trist cand "media" il asalta cu ineptii, destinul fantastic ce ne leaga pe amandoi de clipele tragice ale lui 4 martie 1977 si cate si mai cate, stari fabuloase si aduceri aminte, care ne-au legat indestructibil.

Alexandru, poreclit simplu "Nae" de cei cel iubesc, intelectual desavarsit al generatiei sale, vesnic cu o carte in mana, ma suna la telefon nu ca sa se planga de un necaz, ci ca sa intrebe de un nou depozit de carte deschis pe strada mea... El cu minunata sa biblioteca, el, vesnicul pasionat de lectura, de teatru, de marii actori, el, enciclopedie de spectacole, consumator inrait de premiere, el, ce merge stoic sa vada orice noua productie, fie chiar si prin subsoluri insalubre denumite pompos "teatru", el, ce nu scrie insa nici un rand, dar care iti acopera un drum Bucuresti- Targu Mures fara nici o sfortare, povestind tot ceea s-a intamplat pe scena, acolo. Trecand prin fiecare replica a personajelor, ridicand cu un zambet si un spirit, moralul tuturor. El, reusind sa ramana, cum nefericit l-au alintat regizorii, un ilustru comic, el, marele tragedian in fapt, nedescoperit de nimeni dintre cei care l-au distribuit ani la rand, ramane dincolo de toate, prietenul meu de suflet!

A fost acolo cu totul, cand viata a tinut sa ma invete lectia umilintei si deseori, eu nu am reusit sa ii fiu aproape atunci cand lupii il asteptau la usa stanii sale... Privind acum, imi aduc aminte cand i-am facut aceasta fotografie. Si stiu ca si el isi va aduce aminte. Pentru ca dincolo de vorbe, noi putem sa tacem, comunicand mult, mult, despre lumea noastra. Care astazi, nu mai este. 

Asa ca totul este doar o calatorie impreuna, pe o planeta de vis!

©Victor Vurtejanu

Redeschidem stagiunea EDB



Teatrul Principal 
prezinta comedia:
de Nicole Dutu

Distribuţia: Carmen Tanase, Ion Ionut Ciocia, Victor VurtejanuMaria Radu/Radita Rosu, Silvia Stanciu, Calina Epuran, Razvan Banica si Gabriel Fatu. Scenografia: Simona Marcu. Costume: Geanina Punkosti. Regia artistica: Razvan Oprea

Duminica, 26 ianuarie, ora 19.00, la Centrul Metropolitan de Educatie și Cultura “Ioan I. Dalles”. Bilete aici.

©Victor Vurtejanu

sâmbătă, 18 ianuarie 2020

Carmen


Carmen stie sa iti dea aripi la fel cum te poate arunca in cea mai neagra prapastie, numai dintr-o privire. Carmen trage pana cand nu mai este nici o speranta. De multe ori si dincolo de ultimul post. Absurd, ilogic? Nicidecum! Un sistem ce actioneaza precis, precum un mecanism reglat perfect de Creator, ce are propriile legi dupa care se guverneaza.

Carmen este mereu acolo, cu toata fiinta ei. Cu toate puterile si cu toata forta sa, actioneaza intr-o clipa. Ceea ce pare de netrecut, de neinvins, devine o amintire frumoasa. Daca ea vrea sa treaca, trece si nu este bine sa ii stai in cale atunci cand porneste.

Oriunde pe pamant, Carmen reuseste, caci pamantul intreg cu toate vietuitoarele lui, este al ei. Dar ea ni l-a daruit noua. Pentru ca iubeste ca nimeni altcineva. Si daca te iubeste Carmen, nimeni si nimic rau nu te poate atinge!

©Victor Vurtejanu

joi, 16 ianuarie 2020

Adrian Berinde


Privirea lui Adrian catre mine spune mai mult decat as putea pune eu in cuvinte. Dincolo de vremuri, de intamplari si de tot ceea ce inca ne leaga, pentru noi toti, intalnirea cu el a fost o binecuvantare !

foto Roxana Iovu
finalul reprezentatiei cu spectacolul 

in memoriam 

©Victor Vurtejanu

miercuri, 15 ianuarie 2020

Rugaciunea unui dac


Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici samburul luminii de viata datator,

Nu era azi, nici mane, nici ieri, nici totdeuna,
Caci unul erau toate si totul era una;

Pe cand pamantul, cerul, vazduhul, lumea toata
Erau din randul celor ce n-au fost niciodata,
Pe-atunci erai Tu singur, incat ma-ntreb in sine-mi

Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi?



©Victor Vurtejanu