Într-o gospodărie era un şoricel care se uita printr-o crăpătură din perete şi îi văzu pe ţăran şi pe nevasta acestuia deschizând un pachet.
– Ce mâncare să fi adus oare? se întrebă șoricelul…Cu groază îşi dădu repede seama că era o capcană.
Şoricelul se strecură cu mare grijă în curtea animalelor şi dădu alarma:
– E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Găina cotcodaci şi se înfoie, ridică apoi capul şi îi spuse:
– Domnule Şoarece, văd bine că acest lucru te afectează, dar pentru mine asta nu are nici o relevanță.
– Nu pot permite ca acest lucru să mă afecteze.
Șoricelul se întoarse atunci înspre porc şi îi spuse:
– E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Porcului îi fu milă de el, dar răspunse: – Îmi pare foarte, foarte rău, Domnule Şoarece, dar tot ce pot să fac este să mă rog pentru tine şi familia ta. Te asigur că te vei găsi in rugăciunile mele.
Șoricelul merse atunci la vacă şi ii spuse:
– E o capcană în casă, e o capcană în casă!
Vaca îi spuse:
– Vai! Domnule Şoarece, îmi pare foarte rău pentru tine, dar chiar nu este o urgenţă pentru mine.
Și aşa se întoarse şoricelul în casă, cu capul plecat şi cât se poate de amărât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pusă de ţăran.
Chiar în noaptea aceea, în casă se auzi un zgomot… zgomotul produs de o capcană în care s-ar fi prins un şoricel. Nevasta ţăranului se repezi să vadă ce s-a prins. Pe întuneric, ea nu îşi dădu seama că în capcană îşi prinsese coada un şarpe veninos. Şarpele o mușcă pe nevasta ţăranului.
Țăranul o duse cât putu de repede la spital, acolo i-au făcut injecţie împotriva mușcăturii de şarpe şi i-au spus apoi să o ducă acasă şi să aştepte să se vindece, că asta a fost tot ce au putut să facă atunci pentru ea. Acasă, peste noapte ea făcu febră. Oricine stie că cel mai bun tratament împotriva febrei este supa proaspătă de pui, aşa că ţăranul lua un cuţit şi se duse în curte ca să facă rost de ingredientul pentru supa, adică găina. Dar nevasta lui nu se însănătoşi, aşa ca prietenele şi vecinele ei veniră să o îngrijească şi stateau cu ea mai toată ziua. Pentru a le da de mâncare, ţăranul fu nevoit sa taie porcul. Nevasta ţăranului nu se mai însănătoşi şi muri la scurt timp. La înmormantare veni multa lume, iar ţăranul trebui să taie şi vaca pentru a-i hrani pe toţi. Şoricelul se uita din crăpatura lui din perete, cuprins de tristeţe.
Poate că data viitoare când auzi pe cineva că se confruntă cu o problemă şi tu ai impresia ca acest lucru nu te priveste, adu-ţi aminte: când unul dintre noi este ameninţat, cu toţii suntem expusi unui risc. Suntem cu toții implicati în această călătorie numită viață.
Să avem grijă unii de alţii şi să facem un efort în plus pentru a ne sprijini în mod real. Vieţile noastre se întretaie...şi acest lucru nu este întâmplător.
©Victor Vurtejanu
