luni, decembrie 13

CD "CREDINŢĂ - Victor Vurtejanu"

 
  
Albumul "CREDINŢĂ - Victor Vurtejanu",emoţia unor clipe privilegiate în ritmuri şi sonorităţi româneşti. 

Cumpără albumul "CREDINŢĂ - Victor Vurtejanu" de pe website-ul meu: 
 
Albumul "CREDINŢĂ - Victor Vurtejanu" poate fi achiziţionat numai online sau la concertele mele, nefiind disponibil deocamdată în nicio altă reţea de distribuţie.
 

marți, octombrie 19

Ion Cojar

În amintirea dragului și neuitatului maestru, Ion Cojar.
 
"Îmi plac actorii buni, înnăscuţi, cei care ştiu şi pot să înţeleagă că ima­ginaţia substitutivă este cea mai mare calitate a unui actor, adică ca­pa­citatea de a se pune în locul altuia. 
 
Pe de o parte, importantă este acţiunea, iar pe de altă parte, serio­zi­tatea, pentru că arta actorului nu este improvizaţia care se vede acum în tot soiul de producţii, mai ales la 
te­leviziuni unde una-două câte un amator se trezeşte actor."
Ion Cojar
 

marți, septembrie 28

Protecție sociala pentru lucrătorii culturali

 


Salutări, prieteni!
 
Unii dintre voi poate că nu știți... 
 
În afara artiștiilor angajați, ce beneficiază de drepturi - pensie, asigurări medicale, concediu plătit, șomaj, etc, existăm și noi. Suntem numiți "colaboratori"..."freelancer".."independenți" și poate mai există câteva denumiri, pe care nu le cunosc. 
 
Nu beneficiem nici de pensie, nici de asigurări medicale, concediu plătit, șomaj, etc. Suntem plătiți strict pentru prestațiile noastre, punctual..."cu ziua".
Suma încasată suntem obligați să o declarăm și dacă depășim un plafon anual de cel puțin 12 salarii minime brut - suntem impozitați (încă o dată). Din suma rămasă plătim statului, asigurări sociale și asigurări medicale. Cu ce rămânem? Foarte puțini bani cu care ne asigurăm uneori costumele de scenă, instrumentele, transportul, depozitarea echipamentelor, machiaj, chirii, intervenții medicale, consumabile și lista ar putea continua....Destul de greu....? Da. Dar absolut imposibil, dacă nu vom reuși să mai găsim de muncă în condițiile pandemiei actuale.
 
Domnul Florentin Milcof a creat o petiție, pe care o susțin. Vă rog să o citiți și în cazul în care considerați de bun simț ce solicităm statului român, vă rog să o semnați, în speranța că vom reuși și noi, artiștii fără salariu, să supraviețuim. 
 
Vă mulțumesc!
 
 

luni, septembrie 20

vineri, august 20

Surzii

În mijlocul deșertului, un om cânta Dumnezeiește la chitară. Un leu se apropie, îi dă târcoale, apoi se așează la câțiva pași de el. Mai vin doi lei și se așează și ei lângă cântăreț.

După încă ceva timp, vine un al patrulea leu, care nu mai stă pe gânduri și îl mănâncă pe cântăreț. Pe o cracă, în apropiere, două ciori făceau conversație:

- Ți-am spus eu că dacă vine surdul, s-a terminat cu muzica !...

 

duminică, august 15

Nenea Grișa

Disciplina în teatru, respectul pentru toți și mai ales sacrificiul ! Pentru cinci replici nu dormi nopți și te răscolești în pat. Nu există rol mare sau mic fără muncă asiduă ! Emoția necontrolată te poate doborî iar fără muncă și o condiție fizică bună nu poți face nimic ! 
 
Un OM bun, jovial, un actor de la care am învățat enorm, înzestrat cu acea răbdare pe care numai oamenii aleși o au ! 
 
Rămas bun, nenea Grișa ! Mulțumesc !
Dumnezeu să vă odihnească în pace !

sursă foto aici

sâmbătă, iulie 31

Transformarea

 

Mai întâi au venit măturătorii
Să-mi măture natura de gunoaie.
Apoi pe rând
Preoții să mă mântuie de păcate
Avocații să mă apere de duhuri rele
Scafandrii să-mi scoată scoicile din memorie
Lipitorile să-mi sugă ploșnițele din sânge
 
De suflet s-au ocupat psihiatrii
De identitate, birocrația...
versuri Ion Miloș
foto Călin Dumitrescu

sâmbătă, iulie 24

David-Andrei Anghel

 
În perioada 14 - 24 iulie 2021, s-a desfășurat a 62-a Olimpiadă Internațională de Matematică pentru elevii de liceu, organizată la Saint-Petersburg, Rusia. Anul acesta s-au înscris în competiție 619 elevi din 107 țări.
 
David-Andrei Anghel, tânăr colosal de înzestrat în matematici și nu numai, este elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București și băiatul cel mare al bunilor mei prieteni, Andrea și Adrian Anghel. După un parcurs extraordinar, din care nu lipsesc performanțe începute de timpuriu, clasa a IV-a - Medalie de argint la Olimpiada Națională de Matematică, din clasa a V-a până în clasa a VIII-a  - Medalie de aur,  în clasa a VIII-a locul I la Mathematical Danube Competition, apoi la numai 14 ani, Medalie de aur la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori - 2019, repetând performanța, tot cu Medalie de aur în 2020, iată că în aceasta perioadă dificilă, David nu s-a predat nici vârstei, nici pandemiei și a dus lupta până la o performanță absolut extraordinară! 
 
 
Alături  de colegii săi a reușit să aducă România pe locul 27 în clasamentul pe țări. De menționat că sunt cea mai tânără echipă din istoria participărilor țării noastre, toți fiind debutanți la Olimpiada Internațională de Matematică.

Păcat că statul român demonstrează din nou că nu poate gestiona performanța, anulând  participarea la Olimpiade, acest concurs fiind organizat de Societatea de Științe Matematice și câțiva sponsori inimoși.
 
Felicitări din toată inima, David-Andrei Anghel, felicitări și întreaga mea admirație pentru Andrea și Adrian Anghel, pentru toate eforturile, sacrificiile, munca și dăruirea voastră, felicitări profesorilor și echipei României pentru rezultatele obţinute!

foto © Adrian Anghel

marți, iulie 20

Lecția 100, Luca!

 

Nu există minuni!
Doar cu muncă, dăruire și pasiune atingem performanțele pe care le dorim! 
 
O dovedește din plin la vârsta de 9 ani și tânărul Andrei-Luca! "Lecția 100" marchează astfel munca deosebită a acestui copil talentat care deja poate să scrie și să citească partituri, cântă cu vocea, chitara și pianul, reușind să aibă un repertoriu muzical propriu deosebit și variat atât ca gen cât și ca complexitate!
 
Mulțumesc eforturilor excepționale ale familiei acestui copil, doamnei Elena și domnului Nicolae Popescu, care au construit și consolidat un orizont temeinic și armonios completând admirabil toate eforturile necesare atingerii acestei performanțe!
 
Felicitări, Luca, și mult succes în continuare!
 
Contact & Info: contact@actoru.ro
© Victor Vurtejanu

vineri, iulie 16

Acușica

 

Azi m-am spălat pe faţă cu lumină,
Era prea târziu să apelez la rouă,
Fana Coţofana se certa cu soră-sa
Pe subiectul coadă sau trup.
 
Motanul confunda mâna mea cu mausul,
Politicienii tratau ţara ca pe o cramă,
Românii aveau probleme metafizice
Neştiind dacă anul acesta se bagă tot ulei
La alegeri
În sticlele de plastic
Sau se scapă şi ceva ţuică în vene.
 
Una peste alta e bine,
Dacă se schimbă, dar nu se vede,
Nu se simte,
Nu se judecă.
 
La Polul Nord e încă răcoare,
La noi e bine,
Fructele anul acesta nu prea au dat în pârg,
Dar e şi mai bine,
Că nu-şi fac oamenii probleme unde să le
Păstreze.
 
La molluri roţile căruciorelor
Se învărtesc perfect,
Nu ştiu de ce nu mă duc
Să trag un duş,
Că apa deja e fierbinte.
 
Mai ţii minte, Veronica,
Vremea când băusem frica
Şi mamei îi spuneam Nica?
Acuşica? 
Acușica
 
text: "Iar melancholie de câmpie" autor Petre Anghel 
foto: Metamorfoză © Victor Vurtejanu
 


joi, iulie 8

De ce zic har?

Dânsul are acest har. Și acest har...!

Dincolo de arta fără hotar și măiestria domniei sale, știe și mai ales, poate să țină aproape! Indiferent de vremi, probleme sau talazuri învolburate...te simte cumva că ești...hmmm...cum să zic politicos...? Hai să zic, apăsat....
 
Și te scoate! Te urcă în Hondă, te leagă în centuri, pune Bach și te plimbă printre nori, tăcând. Uneori, aprinde câte o cameră foto, dichisită tare și lansează în spațiu o poveste colosală. Mă rog...
 
Am scris despre dânsul, despre mine, despre noi, adică despre întâlnirea incredibilă dintre noi, multe, multe pagini... Poate odată le voi face publice, pentru că depășesc realmente norma generală de înțelegere.... M-a trimis la plimbare când i-am dat să citească...
 
În fine, de ce zic har?
Păi bre, frate al meu și bun tovarăș de lecturi virtuale... Când tu ești împovărat și strâns cu ușa de nu mai vezi gaura cheii, pui mâna pe telefon și gingaș, scoți actoru' indipindent, fără nici un contract de peste 2 ani sau măcar un scârbici cultural călduț, undeva... remunerat cu lovele/bonuri de masă /prime/"vaucere" moca...spart de anaf la toate găurile... și îl recarosezi până ajunge el, actoru', să zică....
"O să fie bine!"

Acu' ? În 2021? În...RO?
Vă doresc să găsiți și mai ales să aveți parte și voi de un Dinu, al vostru! Pe mine, chiar mă iubește Dumnezeu! Mi-a arătat-o și astăzi, când am vorbit puțin la telefon cu dânsul.
 
Cum, care dânsul? Dânsul...care mi-a făcut și poza asta de-o pusei io aicișa, ca s-o am amintire de neuitare... !
 

marți, iulie 6

Lectia 100, Adriana!

 

 
La  Cursurile de Chitara pe care le sustin de mai multi ani,  au venit multi copii talentati. Unii au reusit sa atinga chiar performante deosebite! 
 
In buna traditie a demersului nostru, acela de a apropia copiii de muzica si studiu performant, astazi, intr-o scurta prezentare, Adriana. Eleva in clasa a 3-a la Scoala Gimnaziala 179 din Bucuresti, a incheiat lectia cu numarul 100, dobandind deprinderi instrumentale deosebite, invatand sa citeasca si sa scrie partituri, construindu-si un repertoriu muzical propriu cu mai multe cantece din diverse zone muzicale. Nici un efort nu este in zadar, atunci cand munca este dublata de pasiune si suport!
 
Multumesc familiei acestui copil talentat, in special, doamnei Adriana Pescaru, care in fiecare clipa i-a fost alaturi, fara nicio retinere, reusind impreuna sa atingem o performanta frumoasa!

Felicitari, Adriana, si mult succes in continuare!

duminică, iulie 4

Viața din geamantan

 

Les vieux ne bougent plus
Leurs gestes ont trop de rides
Leur monde est trop petit

Les vieux ne rêvent plus
Leurs livres s'ensommeillent
Leurs pianos sont fermés
© Victor Vurtejanu


luni, iunie 21

Situatiunea


 – O să le plătim.
– O să le plătiți! Cu ce o să le plătiți? Nu te mai lipești de Disconto...
– Ce-i aia?
– Aia-i aia, care știi dumneata de câte ori am spus eu, că o să se-nfunde odată cu cheltuielile nebunești, care pot pentru ca să zic că nici o țară nu s-a mai întâmplat, pentru ca să vie și să zică la un moment: nu mai am drept ca să mă împrumut fără voia dumitale! care atunci însemnează ca nu mai ești independentă nici la tine acasă, după ce ți-ai vărsat sângele ca să ajungem pentru ca să aibă fortificații și să poți zice la un moment dat: până aci! nu permit!
– În sfârșit, guvernul o să... 
text I.L.Caragiale - Situațiunea, publicată în 1901

© Victor Vurtejanu

sâmbătă, iunie 12

Night in the guitar shop

Poate ușor ciudat dar ce șansă extraordinară să îți petreci noaptea într-un magazin de instrumente, plin cu chitări care mai de care mai fantastice! 
 
Simțurile se ascut, totul se transformă, ce mai...vampirii sunt mici copii 😄
 

marți, martie 30

Different

 

Acting is a very personal process. 
It has to do with expressing your own personality, and discovering the character you're playing through your own experience - so we're all different. 
 
photos with Victor Vurtejanu created by Dinu Lazăr 

marți, martie 9

40

 

 

Povestea este simplă...

40 de soldaţi creştini au refuzat să se închine idolilor păgâni. Siliţi de guvernatorul Armeniei, Agricolae, care aflase de credinţa lor, au fost întemniţaţi timp de 8 zile, bătuţi cu pietre... Au încercat apoi, cum se întamplă de obicei, să îi cumpere...

Păstrându-şi dreapta credinţă şi întăriţi în demersul lor, au fost condamnaţi la moarte. Prin îngheţare în lacul Sevastiei... Unul dintre cei 40 de soldaţi a cedat și a ieşit din lac. A murit pe loc. Un altul s-a grăbit să îi ia locul. Apoi, gheaţa s-a topit şi apa s-a încălzit. Astfel că, dimineaţa au fost scoşi vii din apă. Le-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să moară. Rămăşiţele lor au fost arse. Cenuşa a fost aruncată în lac...

Astăzi ne-a rămas bucuria de avea trecut. De a avea pentru ce să luptăm încă, şi ce să apărăm. Bucuria că nu suntem dezorientaţi, că nu suntem haos. Sau laşi. Sau puşi pe fugă. Toţi simţim frica. Unii ne-o asumăm şi trăim cu ea, transformând-o cu Credinţă, Nădejde şi Dragoste în trezvire... Şi apoi luptăm mai departe.

Împreună, prin dragostea lui Dumnezeu,
astăzi mâncăm "mucenicii" preparaţi de Mame şi de Bunici. Încheiem cu babele, capricioasele zile ale iernii şi ne pregătim să întâmpinăm moşii, zilele calde ale primăverii, făcând uneori un foc pe creste, aşa ca odinioară...

Cineva îl va vedea.
Curând ne vor auzi.
Vom fi împreună ! 

duminică, februarie 28

Cursuri de Chitara


Cursuri de chitară, pentru începători şi avansaţi. 

Se predau elemente de teorie muzicală, practică instrumentală şi armonie. Studiem folk, country, blues şi rock iar fiecare elev îşi poate alege stilul pe care îl doreşte, atât la chitară acustică cât şi la chitară electrică.

Informaţii pe email: contact@actoru.ro 

luni, februarie 15

Sufleur, recuziter, clown şi magician

 


scena era rotundă
şi tăiată în patru ca o pizza
fiecare arc de cerc alt decor

bătrânul ce învârtea angrenajul
dând greu la pedalele unei biciclete
în timp ce fredona un cântec
despre sirenele sculptate în prova corăbiilor
era sufleur recuziter clown şi magician

la începutul verii fugeam
în pantalonii scurţi de catifea
pe maidan să văd levitaţia femeii cu solzi albaştri
aşteptam decorul acela de palat din cenuşa vezuviului
abia dezgropat

din măruntaie se auzeau scrâşnind dinţii de fier
era ca şi cum o gară ar fi ajuns în dreptul meu
fără să mă mişc

în sală se spărgeau seminţe
fumul de ţigară împreunat cu vapori de bere la halbă
la climax femeia părea o călugăriţă
ajunsă în plasa unui păianjen invizibil
care îşi întindea liniştea până la noi

la ultima reprezentaţie trăsnetul a aprins cortul
au căzut doar câteva scântei
de pe bolta cu stele din paiete
şi oamenii au râs
ziua începuse să moară
scena se aburise un pic
ca o oglindă în dreptul unei ultime răsuflări

circul a ars mocnit toată noaptea
nimeni nu a murit
au găsit în dreptul fiecărui nod o rană
în dreptul fiecărei frânghii o dâră de sânge
care se pierdea în nori
fragment din poezia
"Cerul nu cade / e doar o amăgire a ochilor mei"
de Laurenţiu Belizan
fotografie de Alexandru Maftei 
 
© Victor Vurtejanu

duminică, ianuarie 17

Sebastian, Jurnal


"E o numărătoare tristă: nu mai este una deprimantă. Îmi spun fără să bravez pe nimeni şi, mai ales, fără să mă bravez pe mine însumi, că nu vom plăti vreo dată destul de scump dreptul de a fi singuri, fără jumătăţi de amintiri, fără jumătăţi de afecţiuni, fără jumătăţi de adevăruri."
Mihail Sebastian, Jurnal 1935-1944
© Victor Vurtejanu