Ceva malai

Pufuleti?
Da!
Unde?
Austria prin Alpi

De unde?
De la SPAR

De ce?
De malai.

Raiu' fara tineret

In Ardeal tineretu' sta pe afara...

Googalisme

"Caragiale" in engleza se spune "Creanga". 
In rest e ok...

Workshop, despre "de ce"

Copiii inteleg perfect diferenta dintre Joc si joaca ! Ei stiu din prima clipa ca Jocul are reguli. Jocul  pe langa alte componente, contine asumarea si nu in ultimul rand fairplay ! 

Cu mare bucurie continui sa lucrez cu copiii, poate si pentru ca nu ma lasa sa uit abc-ul actoriei. Mirarea ! Primul pas catre cunoastere si descoperire. 

Cand totul se prafuieste sub conventii si compromis, copilul tasneste catre tinta punand o singura, dar esentiala intrebare:

De ce ?

www.actoru.ro

Azi

sa fi facut si eu cate ceva bun ?

uneori ma cheama sa tacem in jurul unui foc cu miros de brad, descantand licori nefandosite ce alunga tristetea...

adesea ne inconjuram cu privirile copiilor ce zumzaresc voios in jurul nostru si iar tacem putin, contempland miracolul vietii...

ne desparte multe dar ne apropie cele sfinte. prietenia, cuvantul de barbat, viata...

gustul copilariei trezit de laptele zburat, veti cauta voi definitia, eu raman cu bucuria... gustul copilariei carevasazica, reversat din laptele zburat muncit si adus cu grija multa chiar la nasu-mi...

oala de noapte renascuta abajur de care stau spanzurate doua luturi crapate si cate altele sa fi fost de care nevrednic nu am bagat de seama, caci deh...sunt grabit sa imbatranesc, imi soptesc tainic despre sufletul lui...

sa fi facut si eu cate ceva bun ? 

azi, m-am intrebat.

Da Adi,

multumesc !

NOH la UNATC

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”, Bucuresti prezintă WORKSHOP DE TEATRU NOH, cu participarea extraordinară a maestrului Yamamoto Akihiro.

Joi, 16 iunie 2016, ora 11.00
Sala Atelier – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”

Workshop-ul va cuprinde:

-prezentarea principalelor elemente din Teatrul Noh alături de o scurtă istorie a genului
– interpretarea unor fragmente din piese Noh cu acompaniament muzical
-prezentarea instrumentelor muzicale specifice Teatrului Noh (fluier, toba mica de mana, toba mare de mana, toba mare, etc）
-explicații despre măști
-explicații despre costume
-interpretarea unui scurt dans cu costume, etc.

 Înscrieri la adresa: rezervari.unatc@gmail.com

Maestrul YAMAMOTO AKIHIRO  este actor de teatru Noh în stilul Kanze, director al Yamamoto Noh Theatre și Președinte al Asociației Actorilor de Teatru Noh din Japonia.

Organizatorii evenimentului:
Ambasada Japoniei, Japan Foundation, Yamamoto Noh Theatre, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București

Promisiune

Fotografie realizata de Dinu Lazăr

Victor Moldovan

Maestrul, Victor "Vicky" Moldovan.

fragment din cartea scrisă dar pe care nu mă pricep (încă) să o public.

Actor, regizor, profesor de Arta Actorului, un ardelean inimos și darnic, cu dragoste fără sfârșit, născută din pasiunea sa pentru teatru și actori. L-am prins în ultimii săi ani de viață, pe când încă eram actor angajat în Teatrul Național București. Activa febril ca asistent de regie, mă încuraja la fiecare pas din culise sau din sală, unde se ascundea nevăzut, să mă "audă". 

Râdea când ne întâlneam privirile și mă trata delicat din borseta de care nu se despărțea niciodată, cu fursecuri proaspete făcute de soția sa, doamna Angela Moldovan, absolventă de Conservator și de Facultate de Filologie în limba franceză la Cluj, celebra interpreta a melodiei "Mi-am făcut bundiță nouă"...

Invitat să le vizitez casa, am descoperit un adevărat altar dedicat actorilor, cu fotografii rare din spectacole uriașe despre care citisem în cărțile de Istoria Teatrului. Habar nu aveam de multe la vremea aceea însă întâlnirea cu nenea Vicky m-a zguduit din temelii. Îi urmăream reacțiile, corporalitatea și expresivitatea gesturilor minunate, elegante, petreceam ore nesfârșite ascultând cum povestea despre Moni Ghelerter, Al. Finţi sau Sică Alexandrescu...

Ne-a părăsit într-un mai din 2007, discret, înconjurat de o mână de actori care nu l-am uitat și o colectie de vieți peste care timpul nu are nici o putere...

lberth Bhon (din "Cei din Dangaard”), Spiridon Biserică (“Mielul turbat”), Scapin (“Vicleniile lui Scapin”), Curley (“Oameni și șoareci”), Nikita Ivanici (“Viață de actor”)...

Victor "Vicky" Moldovan

1926, Zlatna, Alba - 2007, București

© Victor Vurtejanu

actoru.ro

facebook.com/victor.vurtejanu.oficial 

D.I.T.L.

Vagauna asta, scara mizera a unui bloc in care traiesc oameni ca mine sau ca tine, acoperita de jeg, gratii si termopane turcesti este o institutie oficiala. Adica statul roman a decis ca aici sa fie reprezentat de cativa functionari si "amenajarea" sa poarte un nume si insemne oficiale. Se numeste pompos Directia Taxe si Impozite Sector 3. Prescurtat: D.I.T.L.

De ce pompos ?  

Guvernul, ministrul si primarul nu ar concepe o clipa sa isi care costumele de 3000-4000 de euro ca sa ii calce pragul. Aruncand niste cernala din stilouri elegante, cu penita de aur si atingere placuta, pe niste hartii curate si colorate (Hotararea nr.333/1999) cu insemne si nume frumoase, au decis ca aici este locul unde sa vina cetateanul si sa isi plateasca taxele. Si el, locul, trebuie sa arate si sa functioneze asa.
 

Un PVC spanzurat pe zid te indeamna sa faci asta on-line. Adica sa nu vii si sa cunosti frumosul loc, cumva si pentru ca ei stiu ce se intampla in spatele termopanelor flancate cu gratii. De unde stiu ? De la rudele angajate in stabiliment. Revenind, inscriptia oficiala cu stema si tot tacamul, mica si ascunsa, de rusine, nu are rolul de a te lamuri daca poti sa intri, esti "agreat", sau trebuie sa mai plimbi ursul pe afara... Au lasat doar o strunga. O trecere avizata cu siguranta de I.S.U., pe unde masele sa patrunda in tihna si confort in incaperea de 4 / 10 metri, menita sa le scurteze viata.
 

Asta daca reusesc sa intre. De ce ? Cadrul 1 (stg. spre dr.) daca mariti fotografia - click pe foto - veti observa ca nu ii este dat oricui sa intre. Si nu oricand. Adica vii cand vrei tu insa restul il face D.I.T.L. -ul.
 

Prin natura meseriei am avut ocazia sa il cunosc pe primar si pe ministru. Guvernul inca nu. Si nici nu imi doresc. Primarul si ministrul sunt oameni fini. Nu se manjesc, zambesc cand sunt inghesuiti si degajeaza elegant ca orice lichea scolita. Au zambetul exersat si dupa ce dau mana cu tine se sterg. Mascheaza asta prin intoarcerea capului si trecerea mainii prin par. Apoi isi scot batista...
 

Nu am intrat. Am avut un fel de acces de mandrie sau...in fine... Am ramas in fata strungii ca oaia neagra. Stearpa si obosita, oaia nu mai vrea sa intre la muls si ciobanii uita de ea. Se intampla...

In momente ca astea, cand eu ma uit la ei prin ochiul de sticla otoman si ei nu se uita la mine ca au uitat de mine, apar intrebarile firesti... de ce stau, de ce indur... ? De ce ? Ma intreb... Atarnat tot mai mult de lucruri proiectate sa ma induca in eroare imi raman putine posibilitati de a rezista. Si nu intru. Insa...

Directia, si a lor si a mea,
este stramba... 

victor vurtejanu ©

Fiarele din parc

Nu se compara cu lucrul la sala, aparate si antrenor profesionist dar se pune. In definitiv este miscare in natura si aer curat. Chiar daca picura si nu ai finante de "spa" este preferabil sa tragi un pic. Mai ales daca esti predispus spre papa mult si bun...

Sesiunea din parcul Bazilescu, loc mai putin aglomerat si relativ curat, a fost placuta dar relativ scurta din cauza conditiilor meteo. 

Continuam !