“Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbatrânesc. Nu ştiu dacă pot pretinde că am ştiut ce vreau de la viaţă. Nu mi-au lipsit ţintele false şi entuziasemele naive.
Cam toate certitudinile mele, câte au fost, sunt acum ciuruite de îndoieli, ca nişte haine roase de molii. Mi-ar fi greu să numesc una intactă. Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.
Am început să-mi dau seama că, din actor pe scena vieţii, deveneam un figurant. Tot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna. Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată.
O viaţă mediocră poate fi justificata. Mai ales într-o lume mediocră. Dar mediocritatea iluziilor nu are nici o scuză. Nimic nu ne opreşte să visăm fără măsură. Forma cea mai subtilă în care se poate înfaţişa un mister este banalitatea. Dumnezeu a creat lumea în asa fel încât să regretam aproape totdeauna prea târziu.
Fragment din cartea "Autoportret într-o oglinda spartă" de Octavian Paler
http://www.librarultau.ro/carte/autoportret-intr-o-oglinda-sparta--i5214
Asta e un proiect: 1001 interviuri cu oameni din Ro. Cu portrete, cu locul unde stau, cu cite 4 pagini de interviu.
RăspundețiȘtergereCine sa-l sustina?
O tzara de circari.
Minunat gand, minunat proiect! Poate gasim o cale, daca ati vrea sa il facem.
RăspundețiȘtergereEu articole ca acestea sau seria "Cantecele Actorilor" si celelaltele serii pe care continui sa le public aici, le-am sustinut de-a lungul aniilor in emisiuni radio nocturne ca "Rondul de Noapte" sau "Noaptea albastra"
La orice vointa exista o cale, insa singur e mai greu.
Slava Domnului ca nu putem numara stelele
RăspundețiȘtergere