V-aţi întrebat de ce copiii voştrii sunt atât de fericiţi de câteva zile ? De ce trag de bunici şi caută o veche săniuţă care a ruginit în debaraua iernilor trecute ? De ce ne bucurăm de orice bucăţică de pământ, de orice adăpost precar precum cele construite în staţiile de tramvai...
De ce bem cu atâta plăcere un ceai iasomie sau de tei, asortat cu o feliuţă de lămăie şi o linguriţă de miere de salcâm ?
Ei parcă...miroase ceva în aer. Parcă ceva s-a schimbat, nu ? Uite, am să mă ridic de pe scaun pentru un minut şi am să fac o fotografie cu ciudata şi bătrâna mea camera foto. Aşa vom avea împreună o amintire comună a celei de a treia nopţi, de când Dumnezeu a îngăduit această pace pentru noi...
Fotografie realizată de Victor Vurtejanu
Si mie imi place :)
RăspundețiȘtergereFrumos text.Sincere felicitari.
RăspundețiȘtergereMultumesc domnilor, fiti bineveniti pe la mine!
RăspundețiȘtergere