Limita de sus e cerul...

Studioul VSU - ora 05.30 - Incarcarea echipamentului si ceai
Vanatorii...
pandind rasaritul.
Aproape pierduti prin mlastina si gunoaie, am vazut-o de la aproape 4 km...

si toate eforturile au meritat.
Vanatorii...
Actor si Producator.
Unde este mijlocul?
Si obsesiva "deeeci...ce cautam noi aici"?

Deci de cel putin doua ori mai venim si trebuie inca 4 oameni la productie, apoi masa cu catifea, samovar si...
Ceee. Cautam. Noi. Aici???
Uiteee si avionul de pe "earth"!

Cum ajung mereu astia inaintea noastra?

Si de ce mereu isi lasa semnele?

doua fotolii de plus, 2 HMI, 2 "mandarine", grup electrogen, apoi o fata. Imbracata in voal alb. Nu. Nu in voal. Misto compot! In ceva rosu. Sau in voal. Exista voal rosu?

de aici...am tacut.

Am spus ca o sa postez doar o fotografie, insa ceea ce am gasit cred ca merita mult mai mult. De aceea m-am gandit ca din materialele realizate acolo, sa ilustrez acest articol cu cate un cadru surprins in acesta zi, ce ma astepta de atata vreme.

Nu am sa fac public zona chiar daca cei din bransa o vor recunoaste, pentru ca intentionez sa protejez de acum viitoarele proiecte sau idei ce vor implica aceasta locatie.

Am urmat chemarea initind o prospectie, sprijinit de Seba, Calin si Alexe, pe care ii aveti in fotografiile realizate cu camera mea "sh". Ultimele cadre anunta materialele performante ce le vom realiza cu ajutorul lui Dumnezeu sper cat mai curand, in incercarea noastra de a descriere chiar si incapatanata rezistenta a pietrelor, impotriva consumismului, a gunoiului si a intunericului ce aproape au inghitit speranta. Limita de sus e cerul, asculta-ti inima!