Răstignirea.

Din clipa în care Pilat renunţă la dreptul său de graţiere şi îl predă pe Iisus evreilor, Domnul este părăsit în mâinile călăilor Săi. În acea seară se prăznuiau Paştile. Împreună cu Iisus aveau să fie răstigniţi şi doi tâlhari.

Osândiţii trebuiau să-şi poarte singuri crucea pana la locul execuţiei, ei fiind daţi în grija unui sutaş, ajutat de o mică unitate de ostaşi romani. Evreii îl duc la moarte, dar romanii sunt cei ce supraveghează executarea pedepsei.

Iată-l deci pe Fiul Tatălui, care se întrupase spre a-l mântui pe om, ducându-şi cu anevoie crucea către locul unde avea să pătimească. Acela care îi îndemnase pe ucenici să-şi poarte crucea, simbol al acceptării suferinţelor, îndeplineşte acum această lucrare în toată cruda ei realitate. Pentru Iisus crucea nu mai este un simbol, ci un obiect care apasă cu toata greutatea pe firavii săi umeri...