Jurnal de Tabără part 4.

Şi am pornit din nou să cunoaştem, să învăţăm şi să ne bucurăm într-o nouă excursie. De data aceasta am vizitat una dintre cele mai interesante saline din ţară, aflată în mina de la Ocnele Mari. Aici pe lângă biserică, muzeul şi locurile de agrement amenajate, am aflat amănunte  deosebit de interesante. Printre altele că exploatarea sării aici continuă şi că filonul de unde se extrage, livrează sare în special în străinătate. De ce ? Pentru că în România preţul a fost doborât de subproduse importate pe bani grei...

Impresionat poate de setea noastră de cunoştere, inimosul nostru conducător auto ne-a invitat să îi cunoaştem gospodăria şi familia. O surpriză excepţională pe care ne-am grăbit să o onorăm. Aşa micuţii au putut învăţa cum se altoieşte un pom, cum se adună fânul, că laptele nu vine de la Mall şi de ce nu...cum se poate trăi cu o alocaţie zilnică de hrană pentru copii (şi domnul Marcel are patru fetiţe mândre şi frumoase) de numai 6 lei...preţul unei chiftele la nocivele fast-food-uri...

Am cunoscut iezii şi capra, ne-am bucurat de viţeluş şi de văcuţă, am explorat fiecare ungher al gospodăriei ce ne-a fost deschisă cu bucurie de o familie caldă şi extrem de unită, de români adevăraţi, ospitalieri şi plini de dragoste. Le mulţumesc din toată inima doamnei Floredana şi Marcel Petrescu care împreună cu întreaga familie, au înţeles şi au sprijinit din toată inima eforturile noastre. Sper că bunul Dumnezeu să le dăruiască sănătate şi puterea de a îşi vedea eforturile răsplătite.