duminică, 12 decembrie 2010

Între ai tăi, acasă.


Astăzi un spectacol afară, cu un public cald şi deschis. Oaspeţi ai Teatrului Masca am fost bucuroşi să descoperim un loc plin de frumos, de dragoste pentru Arta Spectacolului. Un loc ales, unde un actor nu avea cum să nu vibreze.  Am fost după mulţi ani, din nou acasă, între ai mei şi asta am simţit-o în toţi cei care m-au înţeles şi m-au ajutat să mă întorc.

Cu inima plină de bucurie, cu gândul la ei şi la bunul Dumnezeu, am lăsat frigul să mă cuprindă pentru a nu uita niciodată cât de greu este fără ai tăi. Apoi, într-o alchimie ciudată, ce numai celor care au traversat deşertul le este cunoscută, am recompus împreună cu colegii mei, CEATA lu' VURTEJANU.

Pentru că astăzi noi am păşit într-o altă etapă. Ne-au transmis-o prin aplauze, prin chemarea la bis şi inima caldă cu care ne-au primit toţi cei care au sărbătorit bucuria, uriaşa bucurie de a fi între ai tăi, acasă.

Fotografie de Irina Tomaşu