duminică, 22 august 2010

Make love not war...


Da, acum ştim ce ne aşteaptă.

Dincolo de soft-urile ce te găjbesc dacă foloseşti cuvinte "martor" imprimate în memoria maşinăriilor IT. Dincolo de plutonierul ce te interpretează rapid ca fiind "pericol la Siguranţa Naţională". Dincolo de cenzura tip "Facebook". Dincolo de info-urile ce le culeg sârguincioşi de pe toate cardurile tip "Brico, Metro, Angst, BCR" sau mai ştiu eu ce..."boutique", ce îţi vinde otravă pe post de hrană...

De ce ştim...?

Pentru că am copiat toată lada de gunoi a imperiului. Ne-am falsificat istoria, ne-am ucis bătrânii, mai nou şi pruncii, am adus impostura la grad de virtute şi toate cele ce le-am întreprins în numele "dezvoltării". Iar biata conştiinţa nu...poate duce. Creierul aplică mecanismul de protecţie şi
specia se modifică. Apar "energeticii", "misticii", "para"...Tot salonul de suferinzi este lăsat liber şi are drept de vot !

De aceea există, pentru puţini, exerciţiul descărcatului, al eliberării. Numit în creştinism spovedanie, el este un adevărat reazem al sărmanei noastre conştiinţe schioape...
Dar şi pe acesta ne-au învăţat să îl cumpărăm. E mai uşor...mai comod. Ordonând pictorului să îl eternizeze în pronaosul unui amărât prea leneş ca să rămână un ţăran cinstit şi mândru, sponsorul îşi cumpără liniştea.

Cititorul de rugăciuni, din cărţi pe care le urăşte pentru că îi vorbesc de dragoste, întinde mândru nevoie-mare, mâna la sărutat, blagoslovind complice sponsorul cel darnic dar alungând pe amărâtul înfricoşat, ce înţelege încă să lupte cinstit.

Da, ştim de pe acum ce ne-aţi pregătit ! Presimţim undeva cum vor sări staţi de metrou în aer, cum ostatecii vor face infarct pe podelele reci, cum micuţa crainică isterică va da legătura "Andreei", care cu profesionalismul şlefuit atent în cei 20 de ani de "încălzire" îşi va încasa cecul gras, stors din lacrimile "gros-planului" surpins de camera video...tot mai compactă, tot mai performantă şi curând...inutilă. Pentru că viitorul înseamnă de pe acum zgarda electronică, numită cândva "telefon" pe care păcăliciul leneş îl cumpără cu bani grei...

Da, simţim tot mai prezent toată "grija" ce sistemul o poartă omului simplu, cetăţeanului cum ne numeau pe vremuri...Şi care este mai grea decât tot "Războiul de Independenţă" în care te tăiau pe viu cu un căluş în gură pe post de anestezic. Este mai apăsătoare decât "Marea Revoluţie din Octombrie" sau tezele cizmarului ce te ţinaeu grijuliu departe de teve-ul color, "Cola la dozator" şi "Rigla lui Spearmint"...

Pământul este condus acum de generaţia "hippies". A celor ce în anii '70 strigau îmbujoraţi de cânepă: "Make Love Not War", nu ? Ei sunt cei ce scriau piese ca "Imagine" şi tot ei sunt cei care îl aruncau pe Hendrix la gunoi, uzat şi falit, cu 50 $ în buzunar, la numai 28 de ani, după ce îl veneraseră ca pe zeu...

Trăim din plin după îngheţul siberian venit călare pe T-34, visul american născut în garajul din "Silicon Valley"! Laşitatea de a ne construi propria poveste nu s-a născut din cauză că suntem prea mici, nici pentru că suntem prea puţini. Ci pentru că suntem leneşi. Întârziem mereu la întâlnirea cu destinul şi atunci, de frică, ne sinucidem...