sâmbătă, 3 iulie 2010

Molarul şi actoria.


Mai pierd un molar. De patru zile îl ameţesc cu Ketonale şi antiinflamatoare. Doamna doctor mă îmbrăţişează bucuroasă. Este fericită că am reuşit să păstrăm "lucrarea" atâta vreme, având în vedere paradontoza instalată pe fondul scăderii imunităţii organismului meu obosit. Entuziasmul acestui om minunat mă face să produc câteva glume cinice: Placă - spectacol - replică - bufff...

Am să plec către muncă în câteva minute dar găsesc resurse şi pentru acest proiect care s-a dovedit a fi o idee buna. De ce ? Pentru că aşa am mai dat de veste încolo şi încoace despre câteva idei, despre câteva realizări şi nu în ultimul rând am reuşit să păstrez contactul cu oameni minunaţi. Sunt unul dintre fericiţii cărora le-a fost dat să întâlnească Oameni ! Aşa am reuşit să învăţ, să înţeleg şi să evoluez.

Astăzi pornesc zâmbind, aşa cum mă vezi şi în fotografia făcută de Călin, către "muncă". Pentru că ceva vreme în urmă am reuşit să înţeleg. Să "văd" dincolo de ceaţa produsă de imensa maşinărie de fum...Bucurie ? Nu, doar sentimentul că pe culoarul pe care am evoluat, dincolo de câteva greşeli, rămâne curat. Cât va rămâne, ce...? Asta vom vedea. Nu e timp de bilanţ şi nici nu mi-am propus asta. Am vrut să spun doar că am pornit la muncă cu un molar dureros care mă părăseşte. Dar zâmbesc.

Fotografie realizată de Călin Dumitrescu