miercuri, 27 ianuarie 2010

Pozitiv.

Mă întreba un domn simpatic cu care m-am intersectat de curând: - "Toate ţi se întâmplă numai ţie" ? Nu, desigur. Însă...

Ajung acasă. Noaptea. Caut un loc de parcare în "ctitoria lui Chiliman" şi ai lui. Nimic! Zero barat! Noroaie, şantier din belşug însă...atât. Şi o iau încet pe Griviţa. Bătrâna Griviţa nu mă lasă şi execut o "laterală" de toată frumuseţea. Închid muzichia faină, scot faţa de la CD, că..."se fură" şi :

- "Noapte bună tehnologie nemţească. Voi pistoane şi voi kedere, ce mă transportaţi şi mă apăraţi, ne vedem mâine dimineaţă, noapte bună."

Dimineaţă, alarmă, telefoane, toţi pe toate căile, că doar na'...nu tu ai vrut să faci ceva ? Aaaa ? Şi calm, cu gândul la frumuseţile dăruite de Dumnezeu, politicos, zâmbitor, răspund, încurajez, repet ce am mai spus şi ieri înainte de ultimul briefing. Apoi reiau totul, identic, neschimbat, nesfârşit, ca într-un film prost şi lung...Toate la prima oră, zâmbitor şi cum spunea sărmanul doctor Căpăţână: -Pozitiv domnu' Victor! Foarte pozitiv, vă rog !

Uite corsarul ! Pozitiv. Apeşi buton. Click ! răspunde micuţul. Pozitiv. Şi la telefon spui aşa: -Stai un pic să mă sui în maşină şi verific, că am desfăşurătorul în geantă. Pozitiv. Şi urci. Tot pozitiv. Ca o umbră, aşa într-o doară...după 20 de ani de şoferie şi ceva exerciţii specifice meseriei cu "perifericul" încasezi anomalia. Încă...pozitiv. - Băăă, stai ! E ceva nasol cu maşina. Stai aşa să mă prind!

Pauză. Numeri rar, ca la developarea peliculei Azomureş în baie cu Krokus 5: treisuteunu, treisutedoi, apoi scânceşti neputincios: - XXXX, frateeee mi-au spart parbrizu'!!!

Urmează "catedrala" întrebărilor: - Cine ???

Tac ca idiotul, neştiind ce să răspund mângăi încet cu degetul rana din duplexul tratat nemţeşte antitermic şi UV. Apoi dau verdictul: - Da, mi-au spart parbrizul...Da, aaaaa...te sun eu, lasă-mă un minut că mă înţeapă inima. Nu, nu îmi e rău, revin eu. Da...Merci !

Telefon compania de asigurare: - "Păi da, reparăm în principiu, însă constatare...apoi ne daţi 100 de E taxă de franciză, apoi peste o lună vorbim, să găsiţi parbriz că e model nou şi... Închid. Aiurea pozitiv. Aproape distrus...Apoi, încet antrenamentul de criză...Respiraţie lungăăăăăă...

Restul a fost simplu. Călin identificat parbriz (mulţumesc Călin încă-odată) apoi scoţi cinci milioane. Cash! Pe loc, hai, hai, puiule! Înjură, roagă-te, dar scoate cinci milioane, acum ! -"Gataaaa! Aţi văzut ce simplu e ? Să verificaţi să nu plouă înăuntru !"

După 3 ore, totul e la locul lui. Avem racord, avem actor, avem maşina ! Camera. Se poate trage !



Fotografii realizate Victor Vurtejanu.