Se deschid uşi, unii intră, alţii ies, trec căruţe transformate de foame în caleşti, un taxi pare că nu pricepe ce se întâmplă...Doar un artist fotograf se opreşte şi memoreză clipa în care Artistul rămâne Artist.
Chiar în condiiţile de mai sus, pe un colţ de trotuar (pe vremuri existau săli curate şi capitonate cu pluş) la doar...65 de ani, Artistul autentic se jertfeşte. Nu face grevă, nici miting. Nu se dă cu curu' de pământ pentru ore suplimentare, nu cere bonuri sau miel de Paşte. Nu. El se dăruieşte.
Nouă, celor care putem să ne bucurăm de Arta dăruită lui de bunul Dumnezeu, ne rămâne dificila sarcină de a înţelege şi de a susţine Artistul de lângă noi.
of....
RăspundețiȘtergereHai Timisoara!
RăspundețiȘtergere