12 iul. 2009

Profesorul de filozofie


Un profesor de filozofie stătea în faţa studenţilor săi având câteva obiecte în faţa lui! Când a început ora, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare de murături şi a început să-l umple cu pietre cu diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin! Au fost cu toţii de acord că este plin! Apoi a luat o cutie cu pietricele şi le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Desigur că acestea s-au rostogolit printre pietrele mari şi au umplut spaţiile rămase libere. Apoi i-a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin! Au fost din nou de acord că este plin! Şi au râs. Apoi a luat o cutie cu nisip şi l-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Desigur, nisipul a umplut spaţiul rămas liber.

Acum, spuse profesorul, vreau sa recunoaşteţi că aceasta este viaţa voastră. Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sănătatea şi copiii voştri, lucruri care, chiar dacă totul este pierdut, şi numai ele au rămas, viaţa voastră tot ar fi completă. Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează: slujba, casa şi maşina. Nisipul reprezintă lucrurile mici; care completează restul. Dacă puneţi în borcan mai întâi nisipul, nu mai rămâne loc pentru pietrele mari şi pentru pietricele.

La fel se desfăşoară şi viaţa voastră, dacă vă consumaţi timpul şi energia cu lucrurile mici, nu veţi avea niciodată spaţiu pentru lucrurile importante. Fiţi atenţi la lucrurile care sunt esenţiale pentru fericirea voastră. Jucaţi-vă cu copiii voştri, făceţi-vă timp pentru controale medicale, duceţi-vă partenerul la dans şi vă va rămâne mereu destul timp să mergeţi la serviciu, să faceţi curat în casă, să daţi o petrecere sau să duceţi gunoiul. Aveţi grijă de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care într -adevăr contează.

Stabiliţi-vă priorităţile. Restul? Este doar nisip...

2 comentarii:

  1. La sfarsit, profesorul intreaba daca borcanul este plin. Studentii raspund ca da, iar profesorul toarna si o halba de bere in borcan.
    Concluzia este evidenta :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Am stat o clipa sa ma gandesc daca sa iti public comentariul.

    Si nu pentru ca nu il inteleg sau este bascalios si teribilist.

    M-am gandit ca oamenii vor vrea sa vada cine este Radu Sovaiala si vor accesa pagina ta.

    Stii...lumea nu se termina in carciumi sau in caminul Grozavesti. Exista multe locuri pe pamant, exista mai multe lumi...

    M-am straduit ca alaturi de noi sa intelegi cate ceva. Din toata inima si cu toata bucuria am facut asta, aruncand in joc resurse pe care nici nu le banuiesti.

    Incearca sa nu darami nimic din ceea ce nu esti capabil sa construiesti mai frumos. Mai trainic. Alaturi de oameni se poate trai Radule.

    Cu dragoste!

    Sa iti fie bine,
    Victor

    RăspundețiȘtergere

Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.