sâmbătă, 11 iulie 2009

Dor de Nord - part.2

"Vurtejenii, Virtejenii sau Vartejenii" Tatal meu, Radu Vurtejanu impreuna cu mine suntem ultimii doi supravietuitori din neamul Vurtejanu.
de la stanga spre dreapta: Tata, un prieten si Sten Olof Andersson - bravul ofiter al Politiei Regale Suedeze, poate cel mai apropiat si mai drag prieten al familiei mele.

Tata - singurul barbat la partida de voci masculine din Cor.

Primaria din orasul Malmo.

Terminalul de bus din Malmo. Aici a inceput si s-a "terminat" Suedia pentru mine.

"La Capace". Un cap de canal in orasul Malmo.

alt capac de canal in acelasi oras...

"O inghetata si 6 lingurite" inconjurat de "CEATA" fratelui meu. In stanga mea Ioan Sven si mama lui Genica Joelson.

La "LaserDoom" echipat pentru o lupta virtuala.

Inconjurat cu dragoste in Malmo, acasa la familia Joelson. In stanga mea profesorul Hans Joelson.

Indienii din tribul ATAKAMA - cei trei frati ai mei de la stanga spre dreapta: Gheorghe Ciprian, Ioan Sven si Enoch Joelson

Sedinta foto cu domnul Enoch praslea familiei.

Unul dintre putinele cadre in care Cip este langa mine. De la stanga spre dreapta: Gheorghe, Ioan si victoriosul lor amic.

Tampla langa tampla si inima langa inima. Restul il marturisesc ochii nostrii. Cu Ioan- Sven, inainte de a plecarea mea definitiva din Suedia.

Plimbare cu Tata dupa slujba de Duminica dimineata prin padurea din jurul orasului Ljungby.

Singur pe stancile rosiatice ale Nordului undeva mai sus de orasul Lisekill.

MusikBorsen - celebrul magazin de muzica din Malmo unde am intrat pentru o ora si am petrecut o saptamana fantastica.

Dupa o saptamana impreuna cu Rasmus si noul meu prieten:
"Fender Stratocaster Lite Ash Special Edition".

Ultimul cadru luat pe taram scandinav. De aici ma asteaptau cei aprox. 2500 km de strabatut prin vreo sase tari catre casa. Cu Tata postat acolo in spatele meu si cu mine care imi apar lacrimile cu niste ochelarii de soare neavand puterea de a il strange in brate poate si pentru ca eram convins ca il voi revedea in maxim sase luni.
De atunci au trecut cinci ani...

Ramas bun si un gand cald voua, tuturor celor care m-ati primit, m-ati invatat sa vad apoi sa invat, sa simt si sa traiesc tot ceea ce exista si dincolo de zid, acolo in lumea reala.


Partea a doua a scurtei mele povesti despre "Nord" incepe cu cel fara de care nimic din aceasta unica experienta de viata nu s-ar fi putut produce. Sunt acolo impreuna cu Tata in pragul casei din John Bauerbyn, locul in care amandoi ne-am simtit ocrotiti si am fost iubiti. Povestirea mea despre prea indepartatul "Nord" la fel ca si viata mea incepe si se termina cu Tata.

Asa a fost posibil sa vibrez intr-o simtire cu fratii mei Ioan-Sven, Gheorghe-Ciprian si Enoch Joelson. Pe drumul deschis de Tatal meu Radu Vurtejanu le multumesc si respir cu dragostea lor in inima mea, celor ce inseamna Suedia pentru mine: Genica, Lisa, Monica, Jelica, Rebbeca, Mira, Anita, Hans, Sten Olof, Simon, Adrian, Arne, Andez. Dumnezeu sa va ocroteasca.

Macar odata in viata va doresc si voua sa nu va omorati dorinta de a cunoaste si de a depasi zidul ce curand se va inchide din nou. Spre Nord sau spre Sud incercati sa va ascultati inima si ea va va calauzi. Poate ca numai cine cauta Adevarul fiind constient ca ceea ce se intimpla in jur e inconsistent, va reusi sa schimbe ceva. In rest va doresc sa va nu va lasati pacaliti:

"Nu exista nici evreu nici grec, nu exista nici sclav nici liber, nu exista nici barbat nici femeie: pentru ca toti sunteti acelasi in Isus Hristos"