Incearca Ivanescu cu Rachmaninoff impreuna
as vrea sa ma aşez pe marginea trotuarului, sa astept sa se facă noapte la capatul strazii – singuratatea mea de acuma mai are ceva la fel cu cea din copilarie, cand nu ştiam ca trece pentru totdeauna vremea?
Nu se poate rascumpara cu nimic vremea de atunci?
nu mai ramane adevarat nici un gest, chiar aşezat pe strada cu capul in maini?
şi lumina, care se spulberă pe obiecte, şi obiectele se fac frunze, şi se fac frunze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.