Vinerea Mare

Iisus a zis: Adevarat graiesc voua, ca unul dintre voi ma va vinde...

...Intristat este sufletul meu pana la moarte. Ramaneti aici si privegheati impreuna cu Mine.

Si mergand putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant, rugandu-se si zicand: Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta ! Insa nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti.

Amza simplitatea din performanta

De ce ar  fi de vazut si parcurs interviul de mai jos luat de Tudor Vornicu marelui actor Amza Pellea ?

Pentru ca filmarea din anul 1981 surprinde pe marele Amza aflat in plina maturitate artistica firesc, lipsit de orice emfaza si farafastacuri atat de mult iubite de noua generatie de actori. Este modest, lucru rar in breasla asta si este cald, il simt aproape, aici. Partas si solidar cu mine, lucru extrem de greu de realizat, tinand cont si ca interviul a fost filmat pe pelicula.

Pentru cine nu stie aparatele de filmat pe pelicula scoteau un zgomot puternic, aveau nevoie de multa lumina care incalzea ingrozitor totul si sunetul nu era imprimat live ci era tras pe un magnetofon si supra-imprimat apoi in studio. Adica pe scurt "actorul trece rampa" intr-un mod unic fie si daca socotim numai tehnic acest efort, dincolo de ceea ce simte, traieste si transmite cu atata caldura si dragoste, pentru ca dragoste imi razbate din toti porii si zambetul trist al acestui actor, in pofida vremurilor in care maculatura a ajuns grad de evaluare...

De ce mare actor Amza...? Dupa opinia mea fie doar si pentru doua creatii i-re-pe-ta-bi-le...! Rolul Ipu din "Atunci i-am condamnat pe toti la moarte" - 1972 si rolul Manlache Preda din filmul "Osanda" - 1976 ambele in regia lui Sergiu Nicolaescu. Performata in actorie, de neatins in cinematografia romaneasca de catre nici un alt actor...

Departe de mine gandul de a face comparatii sau "scoala de actorie" in acesta marturisire. Ar fi fost poate de postat atunci, in paralel, un interviu cu un tanar absolvent de scoala de actorie contemporana, plin de diplome, masterate, acreditari si fite metrosexuale filmat HD prin sali de "fitness", "spa" si cafenele cu pahare de coca cola in prim plan...

Asa ramane doar un gand simplu cules intr-o primavara de Mai, filmat candva alb-negru cu tehnologie aruncata demult la cos, in fata unei mese de machiaj dintr-o cabina meschina de teatru ce a putut cuprinde insa forta si sensibilitatea marturiei unui actor ce si-a implinit sublim destinul dincolo de orice moda, regim, compromis sau efemera apreciere 

Cantarile Postului Mare

Sarbatoarea Floriilor pentru mine inseamna ziua Mamei, ultima zi inainte din Saptamana Patimilor, asezarea sufletului in pacea si bucuria nadejdei in Invierea Mantuitorului Isus Hristos si gandul catre o perioada irepetabila pe care am parcurs-o impreuna cu o mana de oameni frumosi si unici.

Toate dar si altele ce nu se pot rosti in vorbe am incercat sa le redau lumii intr-o lumina aparte. Asa s-a nascut discul "Cantarile Postului Mare" realizat impreuna cu calugarii din Manastirea Sinaia de la poalele muntiilor Bucegi. Acolo am urcat micutul meu studio de inregistrari si in biserica mare a Manastirii, in Saptamana Patimilor din anul 2005 am reusit sa imprim minunatele partituri psaltice interpretate cu har si dragoste de strana condusa de parintele Mihail Harbuzaru.

Dansului, parintelui staret Macarie Bogus si tuturor calugarilor si vietuitorilor Manastirii Sinaia le multumesc si astazi nu numai pentru ceea ce am reusit atunci ci si pentru tot ceea ce am invatat in anii petrecuti acolo. 

Aici puteti gasi mai multe detalii despre acest material, iar mai jos va daruiesc o mostra din gandul nostru de multumire pentru toate darurile cu care am fost ocrotiti de bunul Dumnezeu.

Manastirea Sinaia - Iata Mirele

Hai sa ne jucam !

Nimic nu se compara cu venirea ei. Bucuria mugurului ce saluta naiv razele soarelui ma poarta pe cai necunoscute catre copilaria mea. Indiferenta si banalitatile ce survoleaza rapid replica: "Mi-a inflorit liliacul din curte !" ma departeaza de griul betonului ce domina orasul.

- Traiti blocati, inchisi, manati de la spate catre nicaieri, imi sopteste tainic copacul ce isi strabate drumul sau, vertical ! Privesc, ascult si tac... Copilaria e departe, drumul meu se sfarseste curand. Multi au plecat deja...

"- Acum e timpul tau ! Acum, cat inca poti surade peste toate..." Ascult, privesc si pornesc incet catre mine. Acasa ma asteapta cei dragi. E frumos. E pace si zloata ne-a ingaduit o clipa de bucurie...

Timpul meu, al tau si al celor ce vor urma este doar o iluzie... Ai mai auzit asta, o stii si tu si el si cei ce au fost deja, dar... Ridic incet privirea, liliacul e in soare si aud timid un scancet trist:

"Tati de ce esti trist ? Hai sa ne jucam, a venit primavara !

Peter Brook - Fara secrete

Peter Brook este director de film si teatru. Englez, nascut pe data de 21 martie, in anul 1925, in Londra, a fost educat la Westminster School, Gresham’s School si Magdalen College, Oxford. In anul 1945 a fost numit director asistent in cadrul scenetei “Romeo si Julieta”. Din anul 1947 si pana in anul 1956, a fost director al Royal Opera House si Covent Garden

„Fara secrete ...”, este un ghid dar uneori „trebuie sa strabati o padure si sa te intorci ca sa gasesti planta care crestea chiar in fata usii tale” pentru a descoperi cu adevarat mrejele artelor scenice.

Spaima de a nu greşi este inamicul feroce al actorilor. Ea vine din gandirea in exces, in general apanajul „artiştilor mediocri”. „Regula fundamentala”, „este sa tii minte ca, pana in ultima clipa, totul e doar o forma de pregatire, in asa fel incat sa ai curaj sa-ti asumi riscuri, pentru ca nimic nu este definitiv”.