29 apr. 2009
Nunta Muta
28 apr. 2009
Prospectii la Manastirea Sinaia.
Exterioare in Cetatea Noua
In micuta biserica din Cetatea Veche.
In turla Manastirii privind spre Valea Dorului.
In micuta biserica din Cetatea Veche.
In turla Manastirii privind spre Valea Dorului.
Prospectii la Sinaia, sau ultimele cadre cu Miki...
...si primele cu Alexandru, caruia ii multumesc ca si Mihaelei pentru tot efortul si investitia facuta.
Mergem mai departe.
Multumesc Mihaela pentru toate dorintele tale si spor in tot ceea ce vei intreprinde de acum!
Multumesc Ieromonahului Mihail Harbuzaru pentru dragostea si suportul sau!
Prospectii VSU pentru Manastirea Sinaia 2009
Mihaela Orceag - cameraman
Alexandru Munteanu - scenarist
Victor Vurtejanu - regizor
Victor Vurtejanu - regizor
Mergi mai departe Catalin!
Il tin cu ambelele mele maini. Si zambim sprijniti de multe tipese tinere si dragute.
Cata e tanar si poate sa recupereze. Cata va face sport si va vorbi cu "Dom Doctor" Remus si impreuna vom trece peste toate! Si va lupta si va avea grija si mai multa rabdare. Da, Cata va face toate astea.
Insa nimic nu va mai fi la fel...
Iti tin pumnii si ma rog pentru tine prieten drag, desi esti singur ca orice barbat in marile clipe, Dumnezeu va veghea asupra incercarii tale! Curaj, mergi mai departe! Sunt atatea ce abia te asteapta sa le dai viata!
Hai prietene lupta!
Nu esti singur!
Dor de ea.
Imi e dor de ea. Nebun de tare dor. Nu o voi mai regasi-o. Nici pe ea, nici pe mine cel de atunci. Nici starea aceea, cand puteam lasa totul balta si fugeam cu ea peste pamant.
Curand ma voi indragosti si voi naste copii. Le voi povesti de mare, de cer, de blestemul ce ma tine legat de scandura scenei si de ea.
Cate regrete...Insa toate ale mele. Nici unul de imprumut sau de daruit. Toate legate si aruncate in mine. Nici o minciuna si nici o tradare. Si asta ma face sa pot zambi si acum, desi dorul de ea ma cuprinde si ma stinge. In lumea gri, inconjurat de mortii ce umplu strazile, de zombi cu mintile facute prastie, dorul de ea mi-au fost gura de oxigen si bucata de anafura ce mi-au alungat intunericul.
Cant ruinelor, ele au rabdare sa asculte. Patul nefacut din viata mea poarta o vina, doua...trei, cui ii mai pasa?
Imi iau imaginatia, muzica, prietenii, vointa, sufletul si pornesc spre un nou inceput.
Crezi ca vei gasi altul ca mine ?
Te inseli, nu-mi place sa ma laud dar totusi...sunt cel mai bun, viata...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)