Cine suntem?

Actorii ies la lupta!

Dupa o serie de intalniri cu publicul si aparitii in media, iata ma bucur sa va semnalez lansarea primei carti a domnului Dan Puric, intitulata "Cine suntem?"

S-a intamplat pe 5 Mai 2009 la sala Rapsodia, care sa dovedit neincapatoare. Multi nu au putut intra, si au stat pe hol ascultand pe boxe ce s-a intamplat inauntru...

Asta necitind, un rand...

Vom vedea ce va fi dupa ce aflam, cine suntem...

Poporul meu.

Au aprobat scoaterea Icoanelor din scoli.

Dar nimeni nu se baga sa le dea jos...

Vurtejanu versus smecherila

"chiar vurtejanu este muzician? are facultate de muzica? are atf fratilor, si asta nu inseamna ca e muzician, e artist. Ca daca stie sa cante 3 acorduri pe chitara nu inseamna ca stie muzica... consilier parohial? imi vine sa rad acum... informati-va inainte sa scrieti ceva despre un om care probail v-a mintit... pune-l sa scrie o partitura sau o succesiune de acorduri fara sa faca o greseala de armonie... nu e in stare... acum chiar imi vine sa lesin de ras... rugatil sa-si aduca aminte cine s-a ocupat de revista bisericii... ca nu el sigur... oricum... prea multe minciuni si prea multa atentie pt. un om asa de... sunt altii mai capabili decat el... uitati-va in jur domnilor jurnalisti nu alergati nuai dupa reclama..."

Pasajul de mai sus este unul din ecourile interviului acordat de mine, ziarului Libertatea.
Va intreb pe voi,
aceasta, apartine unui "indignat" cititor al ziarului Libertatea?
unui cetatean idignat de cele declarate de mine?
sau...cui?
Acest comentariu a stationat, impreuna cu alte comentarii, pe situl ziarului, vreme buna la aceasta adresa:
http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=150744
pana cand absolut toate au fost sterse.
Va las tot pe voi sa trageti concluzile...

Acest ziar mi-a solicitat acest interviu, dupa 10 ani de activitate (in domeniul artistic si social). Activitate publica, neconspirativa sau "iudeo-masono-cavalerii-templieri-ferentario-fyght clubo, pub-o, pe dreapta..."
Acest interviu reprezinta un felul meu de a raspunde, dupa repet 10 ani, perioada in care nu am facut nici o declaratie publica, nu am acordat nici un interviu, nu am solicitat nimanui sa scrie un rand despre activitatile, pasiunile si trairile mele.

Ani in care nu am raspuns in nici un fel, atacurile marsave si calomnioase ale revistei VIP, conduse pe atunci de Cristian Brancu. Persoana, care se autoinvita (ca multi, foarte multi...prea multi, zvonari, raspandaci rauvoitori, canibali, din parte a mediei romanesti), la mai toate discutiile intime din foaierele, culisele, festivalurilor, galele, vernisaje sau micile sarbatori ale multor actori, regizori, muzicieni, artisti plastici, oameni de backstage si productie.

Uneori "oamenii de presa" sub pretextul unui "ce mai faci maistreee?", sau alte performante abordari gen ma...aa...ma...maa..rutza de prin Buftea, discret, la cate un biliard, sau la cate o bere bauta dupa un spectacol impreuna cu trupa ta, sau colegi de teatru, prietenii, sau colaboratorii tai, porneste discret butonul play al unui recording performant...

(iti mai aduci aminte cum era "ziaristule" sa consumi banda magnetica super calitativa marca BASF?)

Si stoarce si publica si ce nu spui, si ce nu gandesti...

Uneori "smecherila" folositori de astfel de metode, au fost prinsi si admonestati public de oameni, necunoscuti noua. Fericitii si teribil de emotionati ca pot cere un autograf, face o fotografie si spune un gand, celor impreuna cu care, cu putin timp in urma, parcursersera o poveste magica sub cupola ARTEI, in sala de spectacole, au sanctionat din proprie initiativa, magariile lui smecherila!

Nu am cerut niciodata un drept la replica, nu am intrat niciodata in contact cu nici un reprezentat al presei, pentru a cere construirea unei "imagini marca Vurtejanu".
Toate lansarile, evenimentele, spectacolele sau actiunile, mele sau firmei de productie sau asociatiei culturale, pe care le conduc, au ajuns la public fara ca acesta sa fie agresat de nici un "promo"...

Tineri au stat in strada arsa de soare, de praf, de ger. Apoi au coborat sub pamant, la metrou. Prin piete, prin targuri sau pe malul marii au jucat spectacole stradale, promovand non agresiv, toate productiile realizate impreuna. Pentru ca au crezut in ele!

"Articole" gen:
Azi gatim o specialitate europeana! Pui cu mujdei si mamaliga, impreuna cu actorul Victor Vurtejanu care maine lanseaza in calitatatea sa de director artistic al sc.....srl. produsul cutare...

sunt "creatii" de care nu am asociat si stiu ca nu voi fiu nevoit sa asociez, numele stramosilor mei, bravi si demni, astazi (sic) nume de strada in Bucuresti.

Sunt legat sufleteste de multi oameni din presa romaneasca. Azi directori de trusturi de presa, sefi de redactie, reporteri, cronicari, critici, oameni respectabili si profesionisti. Nu demult ei erau, Radu de la XI-B, din scoala 3, Monica de la Cargiale, Bogdan colegul din Neculce, Fane din blocul rosu, Duma de pe Cuza...sau prea grabitul Nic, cel atat de scump inimii mele http://blog.360.yahoo.com/blog-sbYSlMwwdaKLy0Y12DXgd7CWmlbg8JJB?p=47.
Dar ei nu scriu acum articole si nu fac emisiuni cu/si/sau/pentru...Vurtejanu.
Nu pentru ca nu pot, sau nu stiu. Pentru ca noi suntem prieteni de nadejde.
Pentru ca suntem oameni de onoare. Personalitati serioase, caractere tari, care impreuna am traversat perioada dinainte si dupa anul1989.
Am participat impreuna, activ la schimbarea unui sistem vechi si ticalos, prin lupta. Si luptam, in continuare. Traversand si macelul mineriadelor, sau tradarile iliescului si gloatei sale, tranzitie fara capatai...

Pe generatia noastra, a celor care in 1989 eram soldati (sau cum ne-au spus: baaa! Voi acum trebuie, auziti trebuie sa satisfaceti stagiul militar...noi v-am pregatit o revolutie) stau acum alde "smecherila" indignati. Va anunt ca am satisfacut tot ce nu era satisfacut. Ba si mai mult chiar!
Unii am murit soldat.
Nu prunc in pantece de Mama sau in paradisuri fiscale, strateg vizionar fiscal...fondist national la clasa "smecherila".

Fac parte din neamul celor care si-au deschis usa la stana. Iar acolo asteptau lupii.
Am fost ranit, si la "ploaie ma mai tineee" cum spunea bunicul, dar cam...gata.

Sunt crestin si, si "practicant" cum spun ei...
Am iertat. Tot!
Si am murit.
Dar am reinviat. Odata cu Hristos!

Daca nu sunt suficient de coerent, va recomand sa ascultati discul celor cu care am copilarit. Vecinul meu de bloc, de la scara A, dl Balanescu, partener cu colegul meu de liceu, dlManescu, partener cu colegul meu de facultate, dl. Chirila, intr-o experienta numita Vama Veche - Am sa ma intorc Barbat.

Daca nici ei nu reusesc sa va dumireasca, ascultati macar avertismentele dl. Dan Puric. Tot actor, tot ortodox, tot cu atf-u, dar cu stepu, nu cu chitara...La inceput. Pe urma luam iar, tot ce va capiat pana acum, si s-ar putea sa nu va mai ierte Domnul.
Noi am murit soldati, repet si ne-am intors barbati!
Nu, "smecherila", care copieaza blogul lui Tudor si semneaza in loc de "smecherila"... jurnalist.
------------------
Pe langa titlul...penibil si fara nici o legatura cu interviul acordat de mine, ziaristei Monica Ciupercescu, de la ziarului Libertatea, pe langa felul de reda public cele spus de mine, auziti voi fel de a formula...!!!!

"Cand nu au treaba prin biserica, merg impreuna in pelerinaje (toate manastirile din Moldova, Sighisoara, in Franta, la Theze, Italia, Spania). Asta daca nu bat spitalele si caminele de copii."

"De obicei, pe la ora 17.00, Victor trebuie sa fie deja in biserica.."

Nu trebuie nimic! Din pacate multi nu au inteles asta...

Pe langa toate astea, spuneam, "smecherila" si-a creat si feedback-ul sau.
Comentariul acelui cititor, pe care l-am transcris intocmai (de la punctuatie, constructie de fraza, si toate celelalte) pana la "atitudine" ma bucura. Realmente.
de ce?

pentru ca am aflat!

Orice suspin se poate transforma intr-o rugaciune...

Arhimandrid Teofil Paraianu

PS Acest spirit, este inca printre noi!

In muntii Fagarasului, la Manastirea Sambata.

Bătrâne, ăsta este doar începutul...

Mai aveam un pas şi ieşeam din biserica bucuros că am participat la slujba de astăzi - Izvorul Tămădurii - când am zărit pe meşterul meu drag, actorul şi profesorul Mihail Stan. Bucuros de revedere însă pe gânduri, îmi spune de Mihaela... Şi ea, a fost eleva dânsului.

Of...şi doar îi auzisem glasul prin telefon când m-a sunat, râzând triumfătoare de victoria asupra boli. În iarna la un concert m-a strigat din public, făcându-mă atent la ea. Pierduse tot părul ei frumos dar reuşise să supravieţuiască! Am putut atunci să-i dedic un cântec fain. Este ultima mea imagine, cu acest Om exceptional...

Am avut bucuria să fim colegi la Teatrul Naţional Bucureşti. Am jucat împreună în spectacolul "Omul din La Mancha". Tot împreună am fost buşiti apoi în simulacrul acela de "concurs pentru titularizare pe post de actor" deşi...toţi aveam peste 3 ani de muncă în teatru, angajaţi prin concurs ca actori cu drepturi depline şi jucam aproape seară de seară. Concurs pe care l-am susţinut împreună cu Maia, Magda Catone, Medeea, Ilinca, Buză, Bleonţ, Tomi, Cristea, Ivaşcu, Vizante, Creţu, Marcelo şi mulţi alţii de care...am uitat.

Mihaela râdea şi mângâindu-mă, îmi spune:

"Bătrâne, ăsta este doar începutul ciocoiului".

Şi a avut dreptate! Săraru & Co abia îşi ascuţea drujba pe noi...

Rămas bun Mihaela... Multumesc pentru tot dar mai ales pentru că atunci, în cealaltă viaţă a mea, m-ai ajutat să-mi păstrez cinstea obrazului.

O mama, un artist frumos, o luptătoare din neamul oamenilor a plecat spre tine, Doamne!

IN MEMORIAM

MIHAELA MITRACHE

1955 - 2008

Un blogger autentic!

Stârnit de prietenul şi colegul Dan Robert Badea, de comentariul amicului anonim, (mulţumesc pentru el). De faptul că vechiul blog mi-a fost spart şi apoi schimbate codurile de acces, astfel fiindu-mi imposibil să mai pot publica ceva, acolo. De noile întâmplări din viaţa mea.De...de...Tot ce mă înconjoară şi mă încălzeşte...

Mă simt foarte legat de noul meu blog! Construiesc machete, schimb interfeţe, tai, adaug, suprapun...ce mai o "croitorie virtuală" în manieră HTML, teribil de interesantă, dar "energofagă" la greu... Fapt pentru care îmi cer scuze celor care azi se întâlnesc cu o "faţă" a blog-ului, apoi mâine cu o alta. Aceasta se datorează lipsei de timp şi faptului că încă nu am găsit "graficianul-aitisto-fotoshopist" atât de necesar blogu-ului, sait-ului "ARC" şi Taaannnaaa!!!Firmei de producţie audio-video...ce tocmai am înfiinţat-o.

Dar despre aceasta, în curând...sper
Acum:

Izvorul Tămădurii, mare bucurie şi Forţă Adevărată, Creştină...apoi cu sfântul Atansie cel Mare, episcopul retras printre călugări, (www.crestinortodox.ro/Atanasie_cel_Mare-122-7025.html).
Apoi sala cea nouă de repetiţii, pregătirea Event-ului din 10 Mai, apoi poate cel din 24 de la Crown cu Mara. Şedinţa foto cu Iulian (vorbim şi despre asta)...decizii cu "CEATA"...bass-u', bass-u' ufff... problemă mare. Imprimările pentru Colinde (primăvara???) ...
Da, primăvara...

Pocnetul (ele) din ce în ce mai des din urechi... Burtoiul care creşte cu/fără, dietă, cu/fără, sport, cu/fără...

Apoi vreau să zic şi de reclama filmată pentru bătrâna Dacie, azi Logan franţuzesc. De întâlnirea faină cu Radu Muntean (unde eşti tu Iţă???). Şi de dragul de Kevo cu care mă "văd" doar dimineaţa pe 3-4 pe chatul de la Gmail... Aaaa de serialul intitulat "17" la care tocmai am terminat filmările. De spectacolul lui Dan care, care...(ce dor îmi e şi mie de tine...!) trebuie văzut! Şi de când mai chemat, of Doamne...

Stoop... Gataaaa! Calm! Calm! Că lucrăm cu oameni...Calm...

Ia să citesc eu despre "editare" şi "point-acces" în limbaj IT, în speranţa că voi deveni un blogger autentic în primavara rece şi singură,
a lu' 2008