Cumplit de tânăr şi inconştient total de ceea ce îmi oferea destinul.
Da, am fost norocos! Aveam 26 de ani, "student la teatru", cu caș la gură și multe vise în tolbă... povestea e lungă.
Începând de la repetiția din cabină, drumul până la platou, întâlnirile cu cei din TVR care îî iubeau... apoi, la filmare cu cameramanii, care nu puteau stabiliza din cauza râsului și maestrul Mihăescu exasperat în regia de emisie, în fine... Cert este că 3 replici aveam și pe acelea le-am distrus... Se vede și pe filmare la min 8.29, când uit să intru.
Dom' profesor repetă: " -Bill!...Bill...!"
Intervine și meșterul Jean...
"-Domnul Bill!"..."Unde ești domnul Bill?...
Doar, doar să mă trezesc! Și eu, sufocat de râs, reușesc într-un final să intru...cu un zâmbet tâmp, gata să smulg perdeaua din decor! Și câte au mai fost!
Dem! Într-o zi, m-a luat de mână și nu ne-am mai despărțit. Așa a fost învățat, așa ne-a educat și pe noi. În dragoste fără de sfârșit.
Dem! Într-o zi, m-a luat de mână și nu ne-am mai despărțit. Așa a fost învățat, așa ne-a educat și pe noi. În dragoste fără de sfârșit.
Am fost privilegiat și îi sunt veșnic recunoscător!
Dumnezeu să îi odihnească în pace...
© Victor Vurtejanu
actoru.ro
facebook.com/victor.vurtejanu.oficial
actoru.ro
facebook.com/victor.vurtejanu.oficial
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.