Daca in Romania anului 2020 exista inca spectacol autentic, este si pentru ca exista acest caracter special de spectator. Care se pregateste, care cauta, planifica din timp, atent, profesionist si care isi doreste la fel de mult ca si artistul, ca magia si nobletea artelor sa nu se piarda.
Marasmul general, lipsa de spatiu afectiv, nonsalanta cu care incultura este lasata sa cucereasca teritorii morale, are alternativa. Aceaste spectacole, ce ordonat isi asteapta intalnirea cu spectatorul dornic si pregatit de actul artistic, este din punctul meu de vedere, un manifest. L-am primit cu mare bucurie si multa emotie de la un spectator. Inca o dovada ca spiritul si seva nu au disparut in bezna mintii avide de consum si virtual.
Interactiune reala cu arta, pentru care trebuie sa te pregatesti inainte de a o patrunde, reperele culturale, sistemul de referinta, toate sunt necesare in mod fundamental. Spectatorul este elementul fundamental de care actorul nu se poate lipsi.
Daca exista inca actori care isi respecta arta si care vor sa o slujeasca pana in ultima clipa este poate si pentru ca exista acest caracter de spectator. Multumesc doamnei Simona Georgescu, spectator atat de necesar, activ, fidel si avizat. Stiam ca exista si ma bucur enorm. Inseamna ca nu este totul pierdut.
©Victor Vurtejanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.