luni, 17 noiembrie 2014

Amatorism si tristete amara la Mic si Ecologist

Daca toamna aceasta tarzie se incapataneaza sa ramana vie doar prin peripetii electorale cu iz de mucegai, noi ne-am facut timp putin si pentru viitor si am pornit catre padurea Surlari-Moara Vlasiei din proximitatea localitatii Balotesti.

Acolo am plantat puiet de stejar si de tei alaturi de copiii nostri si cateva cadre didactice inimoase de la Scoala Gimnaziala nr. 179 din sectorul 1, Bucuresti.

Initiativa laudabila apartine Ocolului Silvic Snagov – Directia Silvica Ilfov din cadrul Regiei Nationale a Padurilor – ROMSILVA in parteneriat cu diverse asociatii si structuri care mai de care mai absente... Si care din pacate nu cunosc regulile de baza pentru astfel de actiuni... 

Avand in vedere ca scopul era sensibilizarea si apropierea copiilor de natura...samd... avand in vedere mobilizarea masiva, perioada si zona de desfasurare, temperaturile scazute si cam tot ceea ce compun datele de care nu ai cum sa nu tii cont, mai ales in relatie cu copii din ciclul primar, organizatorul sau organizatorii s-au rezumat la pasivitate, non-creativitate, indolenta si mult amatorism... Pacat, caci se anunta o treaba nemaipomenita, insa vorba romanului: "La pomul laudat..." 

Bruma de organizarea a insemnat aducerea unor padurari lenesi si plafonati care au stat cu mainile in buzunare, unii intr-altii, imbracati frumos in haine de camuflaj noi, cateva harlete imense complet inutilizabile pentru un copil de 8-10 ani si cateva cearceafuri ce delimitau nelipsitele marionete animate de tineri dornici de promovare... probabil doar in arta disimularii.

In fine...haos, tristete si un aer de amatorism primitiv. Un ceai cald care cat poate sa coste ? Ceva dulciuri amarate pentru voluntarii care nu depaseau varsta de 10 ani ? Un minim spatiu de regrupare incalzit, apa si sapun pentru spalat, o toaleta mobila...? Un autocar/microbuz inchiriat ca sa nu ardem pe langa nervi si benzina noastra...? Nici vorba! In schimb panouri publicitare cu nume de sponsori care iar au aruncat cu banii in directia gresita, kitsch si multa, prea multa vorbarie goala.

Noi, parintii am muncit si ne-am distrat copios alaturi de copii nostri, stimulati de catalizatorul colectivului clasei a-IV-a, inimoasa doamna profesoara Mihaela Masala !

Important este ca bunul Dumnezeu sa pazeasca zona de pagani, vlastarii sa prinda si poate, cine stie, candva se va pomeni de noul Codru al Vlasiei plantat de cativa prichindei inghetati dar cu suflet mare din orasul gri ...