27 apr. 2014

Clipa de pe Elba


Inca putin si soarele va apune peste Dresda, orasul-demonstratie nemteasca despre credinta si speranta cladita pas cu pas si caramida cu caramida...

Avem drum lung pana in tara. Noapte ne va prinde pe drum insa ma opresc o clipa sub unul dintre podurile de pe Elba. Privelistea catre Schlossplatz si catedrala catolica Sanctissimae Trinitatis din portul vapoarelor cu abur, apusul in norii ce imi vor trimite o ploaie strasnica vreme de vreo 2000 de kilometri inca nu ma lasa sa termin ultima etapa de drum.

Nu imi pare deloc rau desi marturisesc, am un gust amar... Realizez a nu stiu cata oara cat de singuri suntem noi romanii in aceasta utopica Europa... In fine...o clipa ne desparte de noaptea ce ne va inconjura curand. Nu se cuvine sa ma amarasc, totul in jur este linistit si armonios si parca as pangari clipa aceasta binecuvantata.

Am platit camera cea curata din micuta pensiune asezata pe deal si ne-am urcat echipamentele in masina. Am inteles si aici ca esti oaspete pana la un punct. Dincolo de el esti nimeni...! Un nimeni refuzat direct fara ocolisuri sau menajamente. Nu vei primi parola de Wi-Fi pentru ca ai parasit oficial pensiunea... Punct ! Iti vei lua dumneata e-mailurile din alt loc, este treaba dumitale... Chiar daca ai mai tras la noi, conversam in germana, bem ceai, papam briose cu gem, scriem in cartea de oaspeti si ne zambim de ne dor falcile...

Acum ma amuz de cat m-a infuriat treaba asta. La noi...eheeei...la noi...! In fine... Aici nu suntem deloc "la noi". Aici suntem doar niste turisti dintr-o tara ciudata care candva a fost aliata Germaniei intr-un razboi greu si intr-o noapte... 

Cu rege cu tot...!

Gataaaa ! Ultimul vapor cu abur a tras la chei si soarele a apus. Scoatem harta Marco Polo care si-a facut datoria cu varf si indesat pe toate coclaurile pe unde ne-au purtat visurile noastre. Ne promitem inca odata un obiectiv luminos la camera foto, poate un GPS racordat la hartile digitale, punem aproape termosul cu cafea, stergem farurile si luneta si pregatim culcusul copilului. 

Doamne ajuta ! Cheie, contact si motorul baraie glorios. Ne spunem rugaciunea si ne pupam fantastic. Uite ca am avut dreptate, incepe sa ploua...

Un comentariu:

Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.