"Eu îl ţineam de mână. M-am uitat la el, şi aveam impresia că i se scurtează privirea. La un moment dat, cum stăteam aproape de el, parcă se uita la ceva între noi. A fost o senzaţie groaznică. Atunci aşa am socotit că este cea mai mare pedeapsă să îţi vezi unul dintre cei mai buni prieteni cum se stinge, dar după aceea am înţeles şi mai bine adevărul pur: ce cinste mi-a făcut Dumezeu ca acest om care pe undeva mi-a marcat destinul şi toată viaţa, să îşi petreacă ultimele secunde din viaţă lângă mine. Este o onoare mare."
Stefan Naghi
Felul cum a fost scris m-a emotionat pana la lacrimi
RăspundețiȘtergere