Amorţeala din oraşul gri încă persistă. Mici enclave unde poţi să respiri şi în rest linişte. Am străbătut oraşul în lung şi-n lat încercând să înţeleg de ce? cum...? Oamenii par obosiţi şi blazaţi, pare că nimic nu îi mai bucură. Spectacole, concerte în aer liber...terase, cluburi...zero pe toată linia. Aceleaşi programe peste tot...aceleaşi plasme acordate pe meciuri de fotbal...aceleaşi bit-uri răzbat din orice ungher ce ar putea deveni un spaţiu cultural. Pare că bucureşteanul a rămas cu mintea blocată undeva departe şi înghite tot ceea ce i se pune în faţă pe nerăsuflate...
Se anunţă un concert cu Răcila şi Kusak, o paradă de statui a Teatrului Masca şi cam atât...Pentru un oraş ca acesta, cu teatru instituţionalizat, filarmonici, operă şi operetă, institute şi fundaţii culturale, biblioteci, oferta culturală este jalnică. Dar toţi sunt încântaţi şi raportează "măreţe depăşiri de plan". Am conceput un proiect cultural itinerant pe care l-am înaintat autorităţilor în speranţa că vom reuşi să focalizăm zona de public ce îşi caută buimac un sens, o direcţie. Nişa aceea nedorită de nici un director de teatru în sala sa. Inutil să povestesc nedumerirea din ochii consilierului ce într-un final prin zeci de intervenţii a acceptat să ne primească...
Păcat de bătrânul grătar de mititei şi carfa de pelin ce îndulceau odată mahalaua lui Mitică, abandonate acum în favoarea mall-ului plin de gunoaie la preţ de saftea. Cuminte, în cutia lui de chibrituri, orăşanul cel mai european dintre europeni continuă să bântuie tragic prin viaţa sa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.