miercuri, 23 februarie 2011

"Pompi"

Dudu povesteste o chestie interesanta:

Il stiti pe om. Il cheama, sa zicem, Pompiliu. Am ales numele acesta pentru ca e putin probabil sa existe cineva cadorisit asa de original de parinti. Bun, acum ca am lamurit, Pompie amicul vostru. Fie il stiti din copilarie, cind cintati la casa pionierilor, fie l-ati cunoscut printr-un alt amic, care isi aminteste ca si tu, si Pompiliu, aveati un radio pe lampi acasa in care bagati chitara. Sau, pur si simplu, v-ati cunoscut la o betie si ati decis sa faceti ceva si pentru sufletul vostru: sa cintati!

Purcedeti voi la treaba, idila merge struna vreo doua saptamini. Insa Pompiliu nu se mai simte in largul lui. E greu cu trezitul dimineata, in weekend. Hm, sa mearga la repetitie, sa nu mearga...Orele sint nepotrivite, oricum ar da-o. Dimineata e dimineata, cine dracu' se scoala de dimineata? La prinz e iar aiurea, ti se face somn dupa dejun si parca nu prea ai chef. Iar seara e de-a dreptul inoportun. Cum sa cinti seara? Esti obosit, nu te mai concentrezi, da-o-ncolo de treaba.

Nici in timpul saptaminii nu e cum. Pompiliu are o nevasta solicitanta, cu probleme de incredere in propria persoana. Daca nu-l are la celalalt capat al canapelei, sa poata comenta cu el subiectele stringente din emisiunea lui Capatos, nu e bine. Sigur e cu fufele. Auzi la el, om serios, bate spre 40 de ani si-i trebuie muzica, ha! Nu se admite nici o scapare, nici macar o seara pe saptamina,pentru ca se stie ca animalulului de barbat, daca-i dai un deget, iti ia toata mina. Asadar, Pompiliu e ocupat. Nu va puteti vedea. Ce nu intelegeti? Are treaba! Va povesteste el a doua zi cita treaba a avut. Va spune cite beri a baut, sau la ce meci din divizia A s-a uitat. Grea viata. Si voi nu-l intelegeti deloc...

Pompiliu este uituc. Ati vorbit, in ziua Z, sa va vedeti in scopuri muzicale, in ziua Z+2. Ii subliniati ca nu va faceti nici un alt program, ca sa va puteti dedica intilnirii, iar el va confirma cu toata seriozitatea ca va fi acolo, atunci. Acolo si atunci trec, intre timp voi ati vorbit de 10 ori cu mesageria vocala a lui Pompiliu. La un moment dat primiti un SMS in care vi explica cu dezinvoltura ca fie: A) s-a imbatat si nu s-a putut trezi, s-a dus la o muiere si nu s-a putut trezi, C) a uitat sau D) toate variantele. Va enervati si-l bagati in origine, iar apoi aflati ca a fost, de fapt, vina voastra. Pentru ca nu l-ati sunat cu o zi inainte sa-i reamintiti. De un lucru care se intimpla relativ regulat, in aceeasi zi si la aceeasi ora, saptamina de saptamina.

Fire vizionara, Pompiliu nu priveste niciodata in prezent. Numai in viitor. El nu stabileste absolut nimic pe loc. Intotdeauna va fi "bine, vorbim, vedem, stabilim", sau "nu stiu acum, suna-ma poimiine si discutam". De ce sa-si faca astazi un plan cind miine s-ar putea sa dea peste altul? Daca-i pare rau? Poate sti acum daca poimiine va mai avea chef? N-ar fi pacat sa dea cu piciorul unei alternative tentante aparute intre timp? Voi oricum il mai sunati, ca aveti minute in retea, asa ca nu e nici o problema. Oameni suntem, ce dracu!

Saracul Pompiliu, e frustrat. Stie ca viata pe care o are nu e cea pe care si-a dorit-o. Ar face ceva pentru sufletul lui, dar nu poate. Nu e lasat. Are o fire artistica, dar nu-l intelege nimeni. Ehee, daca i se oferea si lui o sansa, ce departe ar fi ajuns! Cind se gindeste cum i se duc zilele una cite una, ii vine sa plinga de propria mila.

Daca il cunoasteti pe Pompiliu, oferiti-i cel mai bun ajutor: IGNORATI-L! Nu-i mai povestiti nimic din ceea ce faceti sau ginditi pe acest plan, nu-i mai cereti nici o parere. Nu-i mai solicitati concursul. Isi va gasi, in final, vocatia reala, in spatele tricoului cu burta, invirtind micii pe gratar, conformindu-se cu toate tiparele stabilite de oamenii atit de inzestrati ai acestei societati!