La despărţirea de Anania.

Noapte linşitită, noapte desfătată,
Naşti în toata vremea ce-ai rodit odată.
Steaua călatoare, leneş-n amiezi,
Din genunea clipei ritmic o-ntrupezi
Şi mi-o urci în tindă, lumea s-o cuprindă
Ca o nestemată prinsă pe oglindă.
Cine te citeşte, cine mi te-arată,
Noapte liniştită, noapte desfătată ?
Fluier cu ciobanii, cânt cu ei din flaut
Şi pe la-nceputul cronicii te caut,
Mintea să mi-o stâmpăr, cum de încăpuşi
În măsura vremii dintre doi ţăruşi ?

Umblu-n cartea toată, eşti mereu în carte.
Foaia te desparte, faţa nu te-mparte.
Îmi surâzi din slova paginii deschise
Şi din tot cuprinsul filelor nescrise,
Zilnic dăruindu-mi viaţa pintenoagă,
Ca o rugăciune scrisă pe zăloagă.
Şi cântări de leagăn cânţi ca şi altădată
Tot atât de vie şi adevărată,
Limpede-n vecie, limpede-n clipită,
Noapte minunată, noapte liniştită !

IN MEMORIAM

Mitropolitul

BARTOLOMEU ANANIA

1921 Vâlcea - 2011 Cluj Napoca