26 feb. 2011

Elogiul nebuniei.

O lectură cum nu se poate mai potrivită pentru frigul ce cuprinde încet-încet tot ceea ce încă este viu, îmi pare şi lucrarea publicată în anul 1509 de unul dintre cei mai mari umanişti ai Renaşterii – Erasmus din Rotterdam.

Acest "Elogiu al nebuniei sau discurs spre lauda prostiei", serioasă trecere în revistă a credulităţii, infatuării şi vanităţii umane apoi o cană de ceai cu lămâie, puţină linişte şi ai găsit o radiografie mult mai documentată decât orice moft cu pretenţii de pe teve-ul românesc.


"Mai întâi este neîndoios că toate lucrurile omeneşti au două feţe cu totul diferite, ca Silenii lui Alcibiade. Vă sare mai întâi în ochi una dintre ele, dar de întoarceţi medalia, albul se va face negru şi negrul alb, veţi vedea sluţenia în locul frumuseţii, sărăcie lucie în locul belşugului, gloria în locul infamiei, neştiinţa în locul cunoaşterii. Puterea vă va părea nevolnicie, josnicia nobleţe, tristeţea veselie, hatârul osândă, ura prietenie. Lucrurile se vor preface în fiecare clipă sub ochii voştri, după partea din care le priviţi"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.