miercuri, 1 septembrie 2010

Vânarea de vânt.

În zadar te zbaţi să menţii un nivel al activităţii în parametrii normali. Totul se năruie, totul cade. Lipsa de onoare, de dorinţă, de...afirmare măcar....Toate doar praf şi pulbere...

Tinerii nu au prins decât ideea de fugă sau bijniţăreala. Ciubucul. Şpaga ţigănească, unica cale de salvare. "Îmi dai-îţi dau..." Iar restul par a te privi ca pe un nebun când vrei să consolidezi, să întărteşti, să munceşti, să lupţi.
Dăruirea, pasiunea, sacrificul ? Vorbe în vânt...Nimeni nu mai vrea să lupte.

Aşa se pierde. Aşa arată neputinţa !