Că arta, spre deosebire de ce cred unii, nu e lucru diavolesc o dovedeşte constatarea că şi ea asemeni credinţei, e bazată pe libertate şi nu are valoare decât dacă e un produs al libertăţii artistului şi propune publicului un caz de libertate. Teatrul, în special, nu poate trăi decât alimentat de libertate; construit în lumina determinismului, pe epic (Brecht) ori pe fatalităţi fiziologice, e mort.
Fatalităţile fiziologice (frigiditatea, sterilitatea, impotenţa, inversiunea) - întocmai ca bolile cronice - stârnesc compasiunea, dar nu interesul artistic. Un meci care ia sfârşit pentru că unuia din concurenţi i s-a făcut rău nu e pasionant; o şedinţă a unui parlament totalitar, unde se ştie dinainte cum se va vota, poate fi o ceremonie, dar nu va avea niciodată caracter dramatic.
Secretul oricărei drame e absoluta libertate a persoanei. Suspansul cel mai captivant provine din libertatea discreţionară a individului - forma sa culminantă fiind concretizată în piesa pe care o jucăm cu sufletele noastre.
Secretul oricărei drame e absoluta libertate a persoanei. Suspansul cel mai captivant provine din libertatea discreţionară a individului - forma sa culminantă fiind concretizată în piesa pe care o jucăm cu sufletele noastre.
Fotografie realizată de Pavel Alexandru Gerard.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu va obositi sa comentati daca nu aveti o identitate clara, vizibila si verificabila.