Poezii VAV - part.4

La noapte, plec!

La noapte, plec!
Am să mă îndrăgostesc,
Şi am să scap de singurătatea asta tâmpită...

Am sa pot vorbi iar cu vântul şi cu marea.
Am să scap de gri şi de prostie.
Am să zbor şi am să visez.

Din nou.

Şi ai să mă cerţi,

Dar n-am să te mai ascult
Orice mi-ai spune,
Nu te mai aud.

Pentru ca nu te mai văd.

Demult.

La noapte,

Am să te las să te dai cu capul de toti pereţii

Singuratatea mea,
Aşa iţi vei gasi şi tu perechea!
Durerea, e starea ce aşteaptă.
La noapte am să te uit,
Şi am să râd.

Nu eşti decât un biet orfan uitat de toţi în mahala...
Nu eşti decât un pârlit de lăutar fără strune!
Să te văd!

Acum ce mai naşti?
În colbul de pe drum nu mai e decât scrum şi fum...

Nimic nu a fost...

Nimic nu va fi...

Eşti doar o iluzie de prăbuşită speranţă

"La noapte, plec" - de Victor Andrei Vurtejanu

Fotografie realizată de Hans Joelson