Ei,cei 22 !

Deci…
în această lume acrită, disperată după toate şi după nimic... galopând nebună după „stabilitate finaciară, avidă de deşarte “stabilităţi”. Pierdută în proprile scenarii şi prejudecăţi vis-à-vis de orice iniţiativă sau suport pentru aproapele ei…

în această, lume care suspină jelind în acorduri de premii MTV (sâc) ROMÂNIA, că acum o lună era prea frig, iar acum e prea cald…

în acestă lume, care scuipă şi îşi face cruci în dreptul buricului…

în această lume, care după şaptesprezece ani de activitate profesionistă în domeniul cultural, în ani buni tociţi pe scene, având în conştiinţă şi în suflet, maeştrii ce m-au format…îmi privesc “file-urile” calculatorului cu un “Adi de la…“Adunaţi“ sau “Denisa Dextroza” (adevărata urmaşă a defunctei şi adevăratei…) pentru că...
“Nu-i aşa băiatu’ că după doăşpe bagi şi-o manea?” îmi susură ameţit dar zâmbitor clientul ce tocmai a aflat că a prins un „artist” la butoanele pupitrului DJ, şi chinuindu-se zadarnic toată prestaţia mea să mă reîntoarcă la scârbă şi la dispeţ...mă face să merg mai departe zâmbind şi să îi caut pe cei asemenea mie.

în această lume...

plină de frică de Dragoste, bucuroasă de amar, disperare şi..dispreţ faţă de Luptă şi Lumină.
în această fantastică, unică şi irepetabilă „cea mai frumoasă dintre lumiile posibile”…

22 de copii au demonstrat că oricât de jos eşti aruncat de „sistem” sau de propile păreri, principii, şamd…VIAŢA POATE REÎNCEPE IMEDIAT!!!

Trebuie doar să vrei. Să vrei orice! Apoi să crezi un pic, să te lupţi un pic, să rabzi un pic şi când disperi „de tot”…iar să vrei!

Mulţumesc public pentru dovada de Credinţă, Nădejde şi Dragoste depusă de cei 22 copii din parohia Costeasca, care au însoţit şi astăzi 12 mai 2007, aşa cum o fac de…deja cinci ani, “CEATA lu’ VURTEJANU” pe scenă, în concursul lor şi în demersul nostru de a începe schimbarea lumii în primul rînd...cu noi!

Chiar dacă ciuntiţi, părăsiţi şi trădaţi de cei pe care i-am primit cu dragoste şi entuziasm în această lume…a „noastră”. În acest univers paradoxal pentru ei, în care Dumnezeu ne dăruieşte şi ne împărtăşeşte de toate darurile sale…

Aici, copiii din “Corul de elevi COSTEASCA” împreună cu

...mica, acum “CEATĂ a lu’ VURTEJANU”, cu dragostea părintelui paroh Dan Toader, cu jertfa şi munca teribilă a Ştefaniei, doctoriţa în muzică, cu un războinic de care lumea a început să afle şi să se mire pe numele său Cristian Ciubotariu.

Cu două două mămici şi doi tătici, părinţi devotaţi copiilor lor, cu un Logan şi o „Gabrielă” (săgeată argintie de Piteşti-Colibaşi ce face în două zile 1000 de km cu benzină fără plumb)

Cu Dinu expert în procesoare şi harduri de sute de giga, cu un buget ce ar uimi şi pe cei mai „teribili” şi împopoţonaţi organizatori de spectacole autohtoni,

cu Toţii...

în noua producţie a Atelierului Român de Cultură, am câştigat...

Primul Concurs de Muzică cu Public şi Juriu din viaţa lor!
Al aplaudatului cor, al celor 22 de copii din “mahalaua” Chitilei, parohia Costeasca!

Mulţumiri şi vouă, celor care puteaţi lupta, ajuta sau…visa măcar alături de noi şi…aţi fugit... Nu am fi reuşit poate să ne dăm seama ce frumos este să îţi priveşti visele devenite…Realitate!