La mulţi, mulţi ani.

Se termină 2010. Se termină o perioada. Se termină o poveste.

Un an cu o primăvara aglomerată şi indecisa. Cu o vară încinsă şi plină de indiferenţă. Cu o iarnă din care au dispărut oamenii de zăpadă şi odată cu ei bucuria copiilor de face nasuri din morcovi, ochi din cărbune şi tichie din oala bunicii. Au dispărut şi mulţi, prea mulţi, oameni buni. Şi s-au înmulţit surogatele iar otrava a devenit leac. Nu mă plâng de nimic. Am fost şi rămân încă un om liber. Poate prea hăituit şi prea singur.

Îţi spun să ai parte de cele mai bune clipe în anul ce vine şi să înveţi să spui şi NU! La mulţi ani cu Dumnezeu înainte! 

Fotografie de Andreea Gruionoiu

Fiscul şi anii, pensia şi banii..

Mă uitai pe bloguleţ căci curând împlineşte 4 ani de când trudim împreună, să văd cum am începutul anul ce îşi anunţă plecarea curând. Eram curios ce trăiam, ce mai povesteam, în fine...na...sfârşit de an, bilanţ...chestii...socoteli...vorba meşterului Brăila, Dumnezeu să îl odihnească...şi m-a pufnit un râs nebun de nu mă pot abţine...

Incredibil cu "I" MARE şi perfect logic în mintea huhurezilor...Nu povestesc că mă apucă nervii capului şi vreau să termin zâmbind anul ăsta care m-a stors ca pe o lămâie panameză... dacă eşti curios găseşti aici relaţia mea cu gorobeţi...dar...în fine...Mă apucă un chef de tras de urechile ăstora de le umplu masa cu bunătăţi prin impozitele şi taxele cu care mă jupuie, ceva de speriat. Au ajuns sărmanii să dea vina unii pe alţii când ma văd la ghişeu..."Că nu noi...colega care e în concediu...că a fost pană de curent şi am pierdut evidenţa..."

Ai intuit perfect, am fost la Fisc astăzi...:))) Sărmanii au ajuns abia în anul financiar 2005...!!! "Domnuuu' actor trebe să vă dăm 800 de RON înapoi. Să ne aduceţi contractele şi hârtiile ca să îi luaţi...că fata e în concediu şi să vedem dacă picăm pe sumă..."

Şi dacă picăm ? Până ajungeţi voi în 2010 eu sunt deja la pensie...madam...dacă o mai lasă partidu' şi nu are nevoie pentru încă un km de autostradă... Pueah...!

Poveste la Radio.

Despre ce a fost şi despre ce va să vină, în continuarea poveştii despre CEATA lu' VURTEJANU pe 29 decembrie în direct la Radio Bucureşti FM de la orele 22.00. În cadrul emisiunii doamnei Teodora Ionescu veţi putea asculta în premieră pe un post de radio melodii compuse de Victor Vurtejanu, gânduri, destăinuri, precum şi un scurt recital live susţinut cu o parte din membrii acestui proiect artistic independent, ce a intrat în al noulea an de existenţă.

Dacă nu mai radio poţi să urmăreşti emisiunea pe net.

Un gând de iarnă.

Când primele ninsori or să se cearnă

Atunci va fi mai greu de cei plecaţi,

Atunci să cânţi peste al vieţii zaţ,

Atunci să-ţi fluturi braţul peste iarnă.

Prin lume numai oameni de zăpadă,

Un foc din vatra stânilor să smulgi

Şi cu puterea disperării dulci

Să-l laşi asupra spaţiului să cadă..

Versuri: Adrian Păunescu

Fotografie: Irina Tomaşu

CEATA la senzaţionalu'.

Turneul cu spectacolul "Se Întâmplă de Crăciun" susţinut  de CEATA lu' VURTEJANU a pornit în data de 1 decembrie. Producţia acestui spectacol independent a fost realizată de compania V.S.U. Am parcurs peste 3000 de km, am cântat un recital format din peste 25 de melodii, în variantă acustică până la variantă open air - 2000 KW, în 15 locaţii din Bucureşti şi din ţară, montând şi demontând instalaţiile de sunet, lumini, scenotehnică, costume şi decor de 26 de ori. Am consumat peste 2000 de litrii de apă, ceai şi cafea, 200 de covrigi uscaţi, 10 folii de antibiotice, 10 folii de coldrex, 4 sticluţe de picături de nas, 1 rolă de tifon, 10 folii de leucoplast, 5 pachete comprese sterile, 2 tuburi de magneziu forte, 3 tuburi ketonal, 4 ţiple de quarelin, detralex, distonocalm şi multe alte medicamente.

Am suferit 3 accidente grave. Am susţinut spectacole afară la - 9 grade C,  3 spectacole sub pământ, 2 pe scena teatrelor, 5 pe scene mari, apoi în biserici, spitale, şcoli sau locaţii private. Am făcut peste 2000 de fotografii, distribuind promoţional 3000 de flayere, 80 de afişe, 50 de calendare, 30 de tricouri şi 100 de pungi. Am realizat peste 60 de ore de filmare, 10 înregistrări audio din diverse repetiţii generale şi concerte, 5 spoturi audio, un reportaj pentru ziar, un clip video, o intervenţie live la radio, o emisiune în direct la tv, 15 articole pe blog, 1 shooting profesionist  şi am construit 2 website-uri (aici şi aici)

Am cunoscut oameni minunaţi cărora le mulţumesc şi le rămân recunoscător pentru tot sprijinul şi dragostea lor. Turneul nostru s-a încheiat astăzi 26 decembrie ora 0.00 cu un recital susţinut în direct pe platourile televiziunii OTV.

Distribuţia:

Afrodita Androne - voce şi zurgălăi

Irina Cojar - voce şi tamburină

Ciprian Călinescu - clape

Victor Crasnopolschi - clarinet

Ilie Stoian - vioară

Cristian Ciubotariu - voce şi dubă

Victor Vurtejanu - chitări, voce şi aranjamente muzicale

Sebastian Plămădeală - Artist multimedia

Sorin Păun - Asistenţă scenă

Andrei Fărcăşanu - Fotografii

Director Veronica Nicolae, Irina Tomaşu, Ileana Ciubotariu, Ion Dumitrescu, Gabriel Tunsoiu, Mihai Roşu, Dr. Remus Glogojeanu, Elena Ivan - Brick Media SRL,
Global Media SRL - Backstage suport

Regia: Victor Vurtejanu

Producător executiv: Compania V.S.U.

Fotografii realizate de Sorin Păun

V.S.U. la final.

Pentru cei care ne-au cunoscut ştiu sigur că nu ne vor uita şi ne vor păstra un loc în inima lor. Am muncit aşa cum am învăţat de la maeştrii noştrii, cu bucurie şi multă, foarte multă pasiune. Nu ne-am bătut joc şi nu ne-am lăsat umiliţi. Nu ne-am supraevaluat şi ne-am văzut întotdeauna lungul nasului. Niciodată nu am lăsat ştacheta jos pentru că întotdeauna am făcut totul cu dragoste şi nu am fost dezamăgiţi. Când am pierdut sau am fost înşelaţi am găsit puterea de a continua şi de a zâmbi. Nu pentru că suntem altfel decât tine ci pentru că iubim ceea ce facem. Şi nu putem altfel. Cu dragoste şi credinţă pentru ceea ce suntem. Arta Spectacolului a fost şi ne este singura noastră cale. Nu ne oprim, nu fugim şi nu dezertăm pentru că nu ne temem. Nu traversăm cu frică ci cu grijă. Nu ne acoperim de vorbe ci de fapte.

Cu spectacolul "Se întâmplă de Crăciun!" încheiem un nou capitol din existenţa noastră. Au înţeles toţi cei care ne-au primit în luna decembrie în turneul cu CEATA lu' VURTEJANU. De aceea nu ne lăsau să plecăm. Publicul nu este deloc speriat sau prost. A înţeles toate semnele pe care le-am gândit şi a reacţionat. Ne-a dăruit bucuria de a culege ceea ce nu vor primi niciodată cei speriaţi sau puşi pe căpătuială. Am închis perfect ecuaţia spectacolului, în cercul firesc al existenţei sale normale, fireşti. Actor-spectator-poveste. Şi de aceea nu am desconsiderat niciodată pe cel ce ne-a ascultat şi privit. Pentru că tu, eşti eu, iar eu, sunt tu. Numai aşa povestea a căpătat sens şi valoare. Câtă am putut cuprinde şi cât ne-am priceput să o transmitem noi, compania Vurtejanu Stage Unit SRL am făcut-o. Am făcut-o până la capăt. Acest capăt, ce înseamnă zece ani de producţii artistice complet independente în România.

Când şi dacă Dumnezeu ne va dărui un nou drum, vom continua să ne întâlnim în arenă, pentru că poveşti şi întâmplări frumoase mai sunt de creeat. Punem un punct nu pentru că nu am fi putut încropi ceva, sau să "punem o pioneză", ci pentru că nu sunt adeptul acestor metode. Întotdeauna am ieşit numai când simţeam că trebuie spus ceva esenţial şi frumos. Vom continua să muncim pentru că asta ştim să facem cel mai bine iar pe tine până când ne vom revedea, te salut cu Credinţă, Nădejde şi toată Dragostea mea ! 

VURTEJANU STAGE UNIT SRL

Sebastian Plămădeală - Artist multimedia - Producător executiv

Sorin Păun - Asistent scenă

Irina Tomaşu - Asistent backstage

Ileana Ciubotariu - Asistent backstage

Cătălin Stelian - Actor, Asistent backstage, Fotografii

 Andrei Fărcăşanu - Fotografii

Călin Dumitrescu - Fotografii

Director Veronica Nicolae - Backstage suport

Gabriel Tunsoiu - Backstage suport

Dr. Remus Glogojeanu - Backstage suport

Andrei-Victor Vurtejanu - Actor

Tuturor colaboratorilor, partenerilor şi clienţilor noştrii le mulţumesc şi le doresc un An nou plin de împliniri şi multe proiecte frumoase ! La mulţi, mulţi ani !

Crăciun fericit !

Un gând de dor pentru cei plecaţi, un salut celor ce vin, Crăciun Fericit tuturor !

Semne la sfârşit de stagiune.

"Afară sunt -7 grade. Instrumentele, mâinile şi glasurile sunt înghetaţe. „Tare, tare, să alungăm frigul!", îi îndeamnă Vurtejanu pe copii. Ceata este însă obişnuită să îngheţe. Repetă într-o fostă sală de sport transformată de echipa lui Vurtejanu într-un spaţiu care poate fi scenă, birou, sală de spectacole sau studio de înregistrări. Trupa lui Vurtejanu există din 2001, după ce actorul şi-a pierdut slujba de la Teatrul Naţional. De-atunci, aproximativ 40 de oameni au făcut parte din ea. Au cântat în pieţe, în scări de bloc, în biserici, dar şi în spitale"

Un articol despre noi şi o parte din povestea pe care am creeat-o începând cu anul 2001 puteţi citi în articolul semnat de Sandra Scarlat în ziarul Adevărul de astăzi.

Tuturor celor care m-au ajutat aceşti ani să susţin acest proiect le mulţumesc din toată inima şi le rămân recunoscător. Vă doresc Crăciun liniştit şi fie ca Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului să vă aducă sănătate şi multă Dragoste. Sper să ne revedăm sănătoşi, la mulţi, mulţi ani!

De la cei ce ştiu şi pot.

Astăzi aş fi vrut să povestesc despre noaptea de 21 spre 22 decembrie când au tras asupra noastră în 1989, despre cimitirul umplut într-o singură noapte cu foarte multe suflete tinere, despre curaj şi nemernicie, despre luptă şi asumare, de multe lucruri despre care mulţi nu au curajul să vorbească nici acum. Şi într-un fel am să fac asta dar altfel, cu puterea Dragostei pe care am câştigat-o părăsind întunericul.

Mă reîntorc pe scena Teatrului Naţional Bucureşti de unde am fost dat afară într-un fel tare ciudat şi complet pe nedrept, unde am trăit şi muncit cu multă pasiune ca actor. Din momentul acela greu ce avea să îmi schimbe viaţa încă odată, am avut de ales. Puteam să mă reîntorc a doua zi când am fost sunat şi mi s-a spus că a fost vorba doar de o mascaradă, menită să îndepărteze de fapt pe alţii şi că eu eram foarteee apreciat şi mi se vor oferi vrute şi nevrute... Am avut de ales apoi în a contesta decizia complet ilegală şi de a porni un scandal vis-a-vis de faptul că fusesem angajat în teatru printr-un concurs public nu pe pile, că aveam un contract cu carte de muncă semnat pe perioadă nederminată, că jucam un rol principal într-o piesă ce făcea săli pline...şi aşa mai departe.

Aveam de ales între multe variante care mai de care mai lipsite de onoare şi de un mod de a fi, ce îmi este din fericire complet străin. Am ales cu ajutorul lui Dumnezeu, un drum extrem de greu  şi de anevoios dar onorabil şi pe deplin armonions cu sufletul meu.

Astfel după nouă ani de luptă, de muncă grea, desfăşurată în condiţii extreme de cele mai multe ori, voi urca din nou pe scena marelui teatru alături de colegii mei. Mă reîntorc aşa cum maeştrii mei Dem Rădulescu şi Ion Cojar m-au învăţat să exist în această meserie. Cu fruntea sus, cu onoare şi pe uşa din faţă. Îndeplinesc astfel o promisiune pe care le-am şi mi-am făcut-o în ziua aceea tristă.

Dânşilor şi celor care au contribuit aşa...în felul lor să mă ajute să descopăr cele ce povestesc alături de CEATA mea în spectacolul pe care l-am creeat acum nouă ani, în iarna aceea grea când fără nici un angajament sau ban în buzunar cu care să îmi întreţin şi să îmi bucur familia de Sfintele Sărbători ale Crăciunului, mi-am luat inima în dinţi şi sufletul la spinare şi am pornit să fac ce ştiam şi ştiu să fac cel mai bine, adică să muncesc, lor dar şi celor care în nopţile lui decembrie 1989 au ucis mişeleşte români, le închin cu Credinţă, Nădejde şi Dragoste, bucuria de fi reuşit !

Vestesc asta şi cei mai mici spectatori ai noştrii prin darurile făcute de mâinile şi sufletele lor curate. Am postat aici doar o mostră din multele semne de încurajare pe care le-am primit şi le primesc de la cei asemeni mie, de la cei din Neamul Oamenilor, ce ştiu şi pot să rămână Oameni !

Semn realizat de Floare Elena Cristina clasa a IV-B

Şcoala 179 - Bucureşti.

Către cei mai trişti.

Pornim colinda către cei suferinzi, către cei care vor trece Crăciunul pe patul spitalului. Începând cu ora 10.30 vom fi în spitalul Dimitrie Geronta din Bucureşti. Deşi din experienţa celor nouă ani de când am pornit acest proiect ştiu că nu ne urmează nimeni, deşi împreună am putea să facem mai mult pentru cei bolnavi, pentru cei din azile sau leagăne de copii, anunţ public şi acest spectacol cu speranţa că într-o bună zi vom putea să ne adunăm şi să dăruim. Cred cu tărie că împreună suntem mai puternici. Cred că fiecare om are ceva de dăruit şi pentru asta găsesc puterea de a continua.

Continuăm.

Contiunăm turneul prin şcolile din sectorul 1 din Bucureşti, astăzi prin două spectacole pe scena şcolii 179  din cartierul Bucureştii Noi, începând cu orele 11.00. Mâine 22 decembrie vom cânta în spitalul M.A.I. - Dimitrie Geronta din zona Foişorul de Foc.

Vom încerca să acoperim atât prin aceste reprezentaţii cât şi prin cele din biserici, aproape toate segmentele de public. Deşi am încercat din păcate nu am găsit nici o cale de a reuşi să prezentăm "Se Întâmplă de Crăciun !" în penitenciare. Maldărul de autorizaţii şi reaua credinţă materializată în zeci de hârtii inutile au depăşit puterea mea de capacitare pentru a reuşi un dialog cu cei ce diriguiesc destinele celor din penitenciare.

Fotografie realizată de Irina Tomaşu.

Sunt de nedefinit şi încerc să mă caut - Drum bun Rodica Tapalagă.

Abia coborât de pe scenă mă pregăteam să împachetez şi să îmi conduc colegii către odihnă, când am primit iar un telefon ce m-a tulburat: "A murit doamna Rodica Tapalagă, simţeam că trebuie să ştii...să veniţi sănătoşi acasă. Ai grijă..." 

A sunat sec şi scurt...

Am privit în sus. În jur se râdea mult şi pornea o ninsoare blândă. Efectul adrenalinei ce îţi oboseşte inima, se făcea prezent puternic. Oamenii veneau să mă împroaşte cu zăpadă, zâmbind fericiţi. În zare munţii Baiului îşi cheamă norii la sfat. În câteva minute se va întuneca. Trebuie să mă adun, să mă ocup de hrană, de împachetat echipamentul, de plată şi contracte, apoi de drum, motorină, iar contracte...şi apoi voi gândi. Am timp pe drum să mă gândesc. Voi traversa munţii, coborând prin Dârste şi apoi urcând pe la poalele Cristianului Mare către Predeal, voi ajunge în siguranţă. Bucegii mă vor primi liniştiţi iar de acolo către câmpie, voi găsi răgazul să gândesc. Vor adormi liniştiţi moleşiţi de căldură şi de o zi grea, dar frumoasă.

Mă adun, încerc să zâmbesc, caut în zadar medicamentele...le-am uitat în microbuz. Zâmbesc, răspund, achit note de plată, tratez, negociez, schimb bani, iar încerc să zâmbesc..trebuie să ies. Şi ies. Un minut. O văd în "Zoe" pe scena Bulandrei..."acel" Teatru Bulandra...în filmele lui Veroiu, sau în "Tănase Scatiul" a lui Dan Piţa şi nu o mai văd. Demult...Ca pe mulţi...

Seba a ieşit şi el, e cu mâna pe telefoane, dar zâmeşte şi îşi trage nasul. "E de la sinus bose, n-am ce îi face..." Şi iar râde, declinând şi angajând prin telefoane. Pentru noi, scena este o chestiune serioasă. Extrem de serioasă. O simt şi o resimt toţi cei cu care colaborăm sau ne cunosc. Dureros de serioasă. Sunt confuz. Constat numărând caracterele scrise că dorind să vorbesc despre doamna Rodica Tapalagă am vorbit mult despre mine. Intru. Cu gândul la spectacolul de mâine, zâmbesc, ascult, privesc, încă sunt aici. Încă suntem aici, încă mai avem timp. Nu mult şi calea e îngustă, iar Oamenii din ce în ce mai puţini.

"Sunt de nedefinit şi încerc să mă caut" mărturisea Artistul într-un interviu scurt pentru o publicaţie, şi chiar atât ajunge. Publicul trebuie să zâmbească, restul îl fac actorii...

"Mergi mai greu, respiri mai anevoios, dar nu mă las, nu trebuie să te resemnezi, viaţa e frumoasă, aş vrea să joc mereu pentru că simt că o pot face din ce în ce mai bine. Fiecare an în plus este de fapt un prilej de a constata stupefiat că îmbătrâneşti, că ţi se întâmplă şi ţie, aşa pe negândite, nedrept de repede şi te miri. Începi să te miri, te miri, te miri şi până la urmă nu vrei să deznădăjduieşti."

Rodica Tapalagă

Servus Braşov !

O experienţă minunată spectacolul de la Braşov. Un public nu foarte numeros însă atent şi receptiv. Am primit şi un cadou minunat din partea unui spectator inimos şi talentat în fotografii, ce ne-a imortalizat într-un album pe care îl puteţi găsi aici. M ulţumiri călduroase doamna Ana Rot.

Un sunet calitativ şi o echipă tehnică minunată, ce ne-a ajutat să avem control şi monitorizare pe scenă. Mulţumesc firmei Soundstil din Braşov pentru felul în care s-a prezentat. Mulţumesc actriţei Elena Manoliu de la Teatrul Municipal, doamnei Doiciu şi domnului Dan Ghiţă, organizatorii de la Braşov ai spectacolului nostru. 

Mulţumiri speciale şi călduroase adresez Teatrului Masca, domnului director Mihai Mălaimare, doamnei Anca Florea, domnului Ştefan Livadaru şi extraordinarului domn George, om cald şi profesionist desăvârşit, care încă odată ne-au sprijinit cu logistică, tehnică şi multă dragoste, să putem călători şi desfăşura în condiţii excepţionale, spectacolul artistului CEATA lu' VURTEJANU.

Sunt mândru şi de micuţa dar inimoasa noastră echipă de producţie coordonată de Sebastian Plămădeală şi formată din Irina Tomaşu, Ileana Ciubotariu, Sorin Păun şi Adrian Lungu, care creşte frumos şi se dezvoltă demn şi profesionist.

Mulţumesc publicului care ne-a încurajat rezistând în frig şi dăruindu-mi cu emoţie un semn necesar ! Am înţeles încă odată, cât de important este să lupţi până la capăt. Cu Credinţă, Nădejde şi Dragoste !

Dacă vreţi să ne revedem, cu ajutorul lui Dumnezeu noi vom fi din nou astăzi începând cu orele 12.30 pe scena amplasată la metrou Piaţa Unirii în cadrul evenimentului "Oraşul de sub oraş" organizat de Teatrul Masca.

Fotografii realizate de Ana Rot

Spre Braşov.

Este dimineaţa şi gerul muşcă adânc. Pornim către Braşov unde sperăm să ajungem sănătoşi, pentru ca la ora 15.00, cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne urcăm pe scena amplasată în Piaţa Sfatului unde vom cânta afară pentru cei ce ne aşteaptă şi ne-au invitat.

Pornim în formulă completă, împreună cu tehnicienii V.S.U. şi cu un cameraman care promite cadre interesante. Suntem artişti şi tehnicieni împreună 12 oameni şi am creeat pentru voi spectacolul "Se Întâmplă de Crăciun !" cu Credinţă, Nădejde şi Dragoste !

Să ne auzim sănătoşi!

Turneu în şcoli.

Pe un ger ce a muşcat straşnic din noi, din instrumente şi echipamentele de scenă dar cu bucuria de a dărui, am fost prezenţi joi 16 decembrie cu spectacolul nostru în şcolile 173 şi 175 din sectorul 1, Bucureşti. Pornim către spectacolul din Piaţa Sfatului din Braşov unde vom fi prezenţi sâmbătă 18 decembrie începând cu orele 15.00, pentru ca Duminică 19 decembrie să concertăm pe scenă la metrou Piaţa Unirii începând cu orele 12.30.

Ne vom contiuna tureneul prin şcolile din Bucureşti şi ne vom întâlni cu cei mai mici spectatori ai noştrii în data de 21 decembrie orele 11.00 în două spectacole extraordinare organizate de şcoala 179 din sectorul 1, zona Bazilescu - Bucureştii- Noi.

Fotografii realizate de Irina Tomaşu

Impresii.

Primesc în continuare impresii şi cronici de prin locurile unde susţinem spectacole cu CEATA lu' VURTEJANU. Prin amabilitatea doamnei Anca Florea am găsit un articol interesant din care public un fragment:

........

Amfitrionul evenimentului a fost chiar directorul Teatrului Masca, Mihai Malaimare care a fost o bună gazdă şi a răspuns jovial la orice întrebare sau solicitare.

Dar piesa de rezistenţă a evenimentului a fost minirecitalul susţinut de „Ceata lu’ Vurtejanu” o trupă de artişti care a cântat colinde şi cântece tradiţionale româneşti. Melodiile au fost acompaniate de sunetele unei chitare, unei viori, unui clarinet, o dubă, unei clape şi unor zurgălăi, mânuite de membrii formaţiei. Atmosfera a fost extraordinară, s-a cântat şi s-a dansat.

De mult nu am mai simţit atât de bine apropierea sărbătorilor de iarnă. Şi chiar dacă afară temperatura era sub zero grade, cântecele şi cuvintele spuse din inimă, ne-au încălzit sufletul şi ne-au făcut să uităm de probleme.

La sfârşit cu greu ne-am despărţit de „Ceata lu’ Vurtejanu” care nu a scăpat fără două bisuri. Jos pălăria, lui Victor Vurtejanu mentorul acestei formaţii.

În concluzie, am adăugat în programul de sărbători de Crăciun de anul viitor şi nu numai, acest eveniment organizat de Teatrul Masca, care fără false laude, a fost de nota zece. Aşa că dacă v-am convins, vă dau întâlnire la anul la „Împodobim Bradul”.

Sărbători fericite!

 puteţi citi întregul articol aici

Despre toate, la timpul lor.

Îmi fac o datorie de onoare de a aduce CEATA lu' VURTEJANU către cei mici, către viitor şi asta încă de pe vreme când nu eram căutaţi şi invitaţi să susţinem spectacole ample pe scene profesioniste. Pentru că acest proiect are şi o latură educaţională şi pentru că eu cred cu tărie că de la cei mici trebuie început. Cu ei trebuie pus început bun, deschisă o cale nouă.

La invitaţia inimoasei doamnei director profesor Veronica Nicolae fără de care multe din proiectele pe care le-am realizat în ultimii 4 ani împreună cu compania V.S.U. nu ar fi fost decât alte idei şi schiţe  adăpostite doar de inima mea, vom prezenta Se Întâmplă de Crăciun ! în data de 16 decembrie în incinta şcoliilor 173 şi 175 din strada Lainici, sector 1 Bucureşti, începând cu orele 11.00. Apoi cu ajutorul lui Dumnezeu vom porni pe 18 decembrie către spectacolul de la Braşov, unde vom fi prezenţi pe scena amplasată în Piaţa Sfatului, începând cu orele 15.00.

Ne vom reîntoarce pentru a susţine în data de 19 decembrie orele 12.30 un ultim concert pe scena amplasată la metrou Piaţa Unirii de Teatrul Masca organizatorul evenimentului "Oraşul de sub Oraş". Apoi vom urca spectacolul nostru pe scena Teatrului Naţional Bucureşti pe data de 23 decembrie, continuând seria spectacolelor în parcul Cişmigiu, pe scenă şcolii 179 din sectorul 1, Bucureşti apoi la Biserica Sfânta Parascheva, dar despre toate, la timpul lor. Să ne revedem sănătoşi !

Fotografie realizată de Irina Tomaşu

Despre noi.

Despre noi câteva fotografii şi gânduri faine puteţi găsi pe Fotojurnal Masca, pe blogul domnului Mihai Mălaimare la domnul Manea şi la Ania. De asemeni aici puteţi găsi imagini superbe dintr-un eveniment unic !

Tuturor le mulţumesc frumos!

Între ai tăi, acasă.

Astăzi un spectacol afară, cu un public cald şi deschis. Oaspeţi ai Teatrului Masca am fost bucuroşi să descoperim un loc plin de frumos, de dragoste pentru Arta Spectacolului. Un loc ales, unde un actor nu avea cum să nu vibreze.  Am fost după mulţi ani, din nou acasă, între ai mei şi asta am simţit-o în toţi cei care m-au înţeles şi m-au ajutat să mă întorc.

Cu inima plină de bucurie, cu gândul la ei şi la bunul Dumnezeu, am lăsat frigul să mă cuprindă pentru a nu uita niciodată cât de greu este fără ai tăi. Apoi, într-o alchimie ciudată, ce numai celor care au traversat deşertul le este cunoscută, am recompus împreună cu colegii mei, CEATA lu' VURTEJANU.

Pentru că astăzi noi am păşit într-o altă etapă. Ne-au transmis-o prin aplauze, prin chemarea la bis şi inima caldă cu care ne-au primit toţi cei care au sărbătorit bucuria, uriaşa bucurie de a fi între ai tăi, acasă.

Fotografie de Irina Tomaşu 

Mulţumim.

A fost un spectacol cald şi emoţionat, cu un public care ne-a primit şi răsplătit cu multă Dragoste. Aveam nevoie de acest semn căci am prezentat 10 cântece noi. Colindele pe care le-am cules în ani şi reorchestrat cu multă bucurie şi-au găsit firesc calea către inimiile celor care astăzi au primit CEATA lu' VURTEJANU.

Vă aşteptăm şi astăzi la "Împodobirea Bradului" organizată de Teatrul Masca la sediul său din bdul. Uverturii 70-72, sector 6, Bucureşti,  unde vom fi prezenţi începând cu orele 12.00 într-o nouă reprezentaţie cu Se Întâmplă de Crăciun !, un spectacol pe care alături de bravii mei colegi ţi-l dăruim cu multă, foarte multă Dragoste.

Am învăţat şi astăzi cât de frumoasă este viaţa chiar în momentele ei cele mai grele şi de aceea pentru toate, vă mulţumim !

Fotografie realizată de Victor Răduţă

CEATA în Oraşul de sub oraş.

Sâmbătă 11 decembrie orele 12.30 pe scenă la Staţia de metrou Unirii, în cadrul evenimentului "Oraşul de sub Oraş" organizat de Teatrul Masca căruia îi mulţumesc şi pe această cale. Vă aştept împreună cu CEATA mea să colindăm şi să ne bucurăm încă, de actori, de muzică, cu Credinţă, Nădejde şi Dragoste !

Da, merită !

Într-un fel ştiam ce va însemna, în alt fel poate că eram doar naiv, dar momentul când am adus acest Fender Stratocaster în viaţa mea a fost şi va rămâne unic. Cu toate cele ce au urmat...de la mirarea până şi a suedezilor...nu mai zic de ţiganii ce au debarcat în Germania cu televizoare, DVD-uri şi malaxoare de pâine...că îmi cumpăr 2 bilete de autocar către ţară ca să îl am tot timpul lângă mine pe scaunul din dreapta, până la cei care astăzi, complet halucinat încă pentru mine chiar după zece ani de lucru cu fel şi fel de oameni...mă întreabă senini ca o primăvară timpurie, uşor tâmp dar determinat până în străfundul fiinţei lor:

"Da' merită...?"

Fotografie de Andreea Gruioniu

CEATA la Radio Bucureşti FM.

Prin amabilitatea neobositei şi inimoasei doamne Teodora Ionescu de la Radio Bucureşti FM - 98,3 MHz şi a lui Ilie Stoian am putut să povestim puţin despre spectacolul nostru "Se Întâmplă de Crăciun !" ieri noapte în direct de la orele 23.00, în cadrul emisiunii "Clubul Bucureşti FM".

Am amintit şi de munca la noul spectacol de muzică şi poezie în care am fost invitat să particip de către actriţa Cristina Cârcei şi muzicianul Ilie Stoian care se intitulează "Aproape ca la Paris", apoi am încheiat cu piesa "Nopţi" a lui Valeriu Sterian fie chiar şi numai pentru actualitatea mesajului ei. Mulţumesc Teodora Ionescu, Radio Bucureşti FM şi Ilie Stoian.

Victor Vurtejanu - Emisiune Bucuresti FM Teodora Ionescu

Dacă crezi.

Trei Crai de la Răsărit,
Spre Stea au călătorit...

Dacă Crezi, atunci ne vom întâlni şi în această iarnă...

Fotografie realizată de Dinu Lazăr.

Cei nevăzuţi.

Fără ei, fără oamenii nevăzuţi de marele public spectacolul nu poate exista. Tehnicienii sunt partea invizibilă a mecanismului complex pe care actorul îşi poate susţine partitura. El este cel care vede şi creează alături de regizor, fundaţia casei. El este primul care soseşte şi ultimul care pleacă. El este artera prin care inima trimite şuvoaie de viaţă publicului.

Adeseori uitat, marginalizat nu uită să îţi zâmbească, să te încurajeze sau să tacă blând şi înţelegător când furios tropăi nemulţumit de una, de alta. Oameni ca şi tine, dornici să atingă toate ţintele propuse cu luni în urmă în faza când spectacolul este doar o schiţă fără viaţă pe un colţ de hârtie, suferă şi se bucură la fel de tare precum artistul ce năzuros de cele mai multe ori, nemulţumit, veşnic nemulţumit bombăne pufnind în culise.

Echipa de producţie V.S.U. ceea care realizează şi backstage-ul pentru spectacolul "Se Întâmplă de Crăciun" intră în al 5 an de existenţă cu fruntea sus. Eveniment după eveniment, spectacol după spectacol, filmări, activităţi de studio, instalaţii scenotehnice şi câte şi mai câte construcţii necesare Artei Spectacolului, aceşti oameni minunaţi le fac posibile datorită muncii şi jertfei lor.

Condusă de multimedia artist-ul Sebastian Plămădeală echipa VURTEJANU STAGE UNIT îl are ca tehnician de scenă pe Sorin Păun şi ca backstage asistent pe Irina Tomaşu. Oameni tineri şi dornici de a se perfecţiona, vă va surpinde că nici unul nu este trecut de 25 de ani, demonstrând că generaţia tânără poate şi vrea. Dar trebuie ajutată şi stimulată. Le mulţumesc pentru toate eforturile lor şi sper că atunci când veţi aplauda CEATA lu' VURTEJANU în această iarnă, să vă îndreptaţi gândul şi către ei, cei nevăzuţi.

Reprogramare.

Spectacolul din data de 5 decembrie a fost reprogramat pe data de 12 decembrie începând cu ora 12.00.

Amânare.

Din cauza condiţiilor atmosferice spectacolul de astăzi 5 decembrie programat să înceapă la orele 16.00 se amână. Voi comunica curând şi noile date!

Prognoze şi onomastici de Moş Nicolae.

Poţi face multe. Enorm de multe, dar în faţa naturii realizezi cât de mic eşti... După ploaia de azi noapte, oraşul gri a devenit întunecat şi sumbru. Stăm cu ochii pe cer, sunăm după prognoze, ne îmbărbătm unii pe alţii şi sperăm din toată inima să putem susţine al doilea spectacol începând cu orele 16.00 pe scena Teatrului Masca din Bucureşti.

Astăzi este ziua colegului Ilie Stoian pe care sperăm să îl sărbătorim aşa cum ne pricepem noi mai bine adică pe scenă, aproape de voi. Este miezul zilei şi totuşi e beznă. Moş Nicolae este pe drum, CEATA porneşte în scurt timp către probele de sunet, nu avem de ce să fim trişti. Dar de un pic de Lumină avem, avem nevoie.

LA MULŢI ANI ILIE! LA MULŢI, MULŢI ANI!

Să ne revedem sănătoşi dragilor!


IMPORTANT!!!
Spectacolul de astăzi 5 decembrie se amână din cauza condiţiilor atmosferice. În scurt timp vă voi comunica data reprogramării lui. Vă mulţumesc!

Îmi apăr visele.

Mă întreabă unii:

"Cum de nu ai rămas profesor în UNATC ?"..."de ce te-ai întors în România ?"..."cum de nu lucrezi în nici un teatru ?"..."de ce când ştii să faci atâtea nu îţi consolidezi compania din punct de vedere comercial ?"..."de ce nu faci politică ?"...

Mă încăpăţânez într-un singur răspuns:

Locul actorului este în faţa publicului. Acolo în linia întâi, unde dispare şi căldura salariului şi amorţeala oferită de vreo catedră universitară. Acolo unde inimă lângă inimă, refaci odată cu singurul tău partener autentic - publicul - POVESTEA.

Nu se poate explica. Nu poţi fi isteţ la replica asta în nici un fel... Am văzut-o la maeştrii ce m-au format. Intervenea o stânjeneală ciudată, un soi de inconfort serios când apărea inevitabiul "de ce..." Suntem vrem, nu vrem, place sau nu, o rasă aparte. Un soi de neam adunat prin misterioase legături complet necunoscute celor din afară. Nici buni şi nici răi. Un fel de oameni ciudaţi, greu de înţeles, ba de cele mai multe ori complet de neînţeles celor care ne categorisesc în câteva cuvinte drept aroganţi, paranoici, plini de ifose şi câte şi mai câte.

Am ales în această perioadă să joc în spaţii necnonvenţionale, în locaţii atipice Artei Spectacolului. Nu este ceva nou, am lucrat ca actor în Trupa pe Butoaie, am lucrat ca producător de evenimente în zeci de spaţii ce aveau cu totul altă destinaţie, dar în fiecare am încercat şi încerc să aplic legile Spectacolului.

De ce cred că este nevoie de spectacol independent ? De ce cred că este nevoie de spectacol itinerant ? De ce cred că actorul modern trebuie să fie un fel de Leonardo da Vinci ? Pentru ca interpretez semnalele. Pentru că una din calităţile necesare unei vieţi în această profesiune este intuiţia. Puterea de a anticipa. În acestă cruciadă împotriva artelor, în această luptă surdă împotriva umanităţii, cred cu tărie că artele nu vor supravieţui aştepând undeva confortabil să sune telefonul salvator. Telefonul nu sună  de mulţi ani. Şi atunci când sună este tot vreun necăjit care are nevoie de poveste, de bucurie şi de forţă, uriaşa forţă a luminii, a speranţei.

Am parcurs cu răbdare toate stadiile necesare formării unui actor. De la simplu figurant până la actor despre care se scriau cronici şi se discuta prin berării. Acum m-am angajat ca simplu soldat fără soldă. Îmi apăr visele.

Cântecul actorului.

De vrei să uiţi noroiul zilei şi clipele ce te-au murit, dacă te-neacă colbul silei şi-n drum nu-i cale de găsit, dacă din verdele pădurii ei ţi-au gonit copacii toţi, urletul necurmat al urii de-ţi frânge inima pe roţi, de-ai obosit să ai un suflet ce nu ţi-e de vreun folos, de crezi că totul e pe dos,

Om bun şi-al meu de-un sânge frate, zâmbeşte, nu privi în spate ci cată-n miezul care eşti ! Doar astfel vei răzbate. Vino cu noi, uneşte-ţi glasul cu menestrelii, şi dă ceasul afar’ din timp ! Iar cântecul ne fie-n veci popasul.

Fotografie de realizată de Cătălin Stelian

Şi a fost prima zi.

CEATA lu' VURTEJANU a primit un cadou minunat din partea domnului Dinu Lazăr căruia îi mulţumesc şi pe această cale. Avem câteva imagini superbe realizate la primul spectacol organizat de Teatrul Masca din turneul pe care trupa l-a început odată cu 1 decembrie 2010.

Mulţumesc cu aceast prilej tuturor celor care s-au oprit din drumul lor pentru a petrece câteva clipe cu noi. Vă aşteptăm pe 5 decembrie pe scena Teatrului Masca din Bucureşti cu  cântece noi şi aceiaşi bucurie în suflete. 

Fotografii realizate de Dinu Lazăr