29 ian. 2010

Celor ce ne caută.


Salut. Un gând din zilele acestea.

Nu te epuiza. Nu te lăsa dus de val. De oriunde ar veni el ! Învaţă din greşelile altora. Nu le repeta. Şi transformă în înţelepciune! Nu putem salva omenirea.

Când stai, pierzi ceva, mai tot timpul. "Stai" cu folos, de poţi. Scrie un proiect, gândeşte un film, o piesă, un events, o emisune, citeşte, fă fotografii...orice. Pune o piatră pentru mâine. Şi vei avea o temelie!

Scrâşnită, dureroasă...însă a ta! Abia apoi o poţi lăsa, abandona sau ridica şi transforma într-o armă. Ai pornit ! Nu te opri, nu te epuiza. Învaţă din greşelile altora şi transformă în înţelepciune!

Nu sta. Nimic nu stă...Totul evoluează sau se stinge. Ai curând, toată oştirea strânsă. Vor aştepta să îi conduci în luptă. Sau te vor trăda.

Cuvinte mari..ciudate. Însă sincere şi îndreptate de Dumnezeu către tine! Prin mine, amicul tău.

Nădejde!

Modelul, este prietenul meu "Bubu" Moldovan
Fotografie realizată de Victor Vurtejanu

28 ian. 2010

Căutăm colaboratori.


În vederea completării echipei ce a demarat producţia unui spectacol de teatru itinerant, compania VURTEJANU STAGE UNIT SRL caută :

Actriţă profesionistă
având vârsta între 25 şi 50 ani pentru rol principal.
Actor profesionist
având vârsta între 25 şi 50 ani pentru rol principal.
Actriţă /Actor (inclusiv studenti-actorie)
sau secţia păpuşi/marionete
având vârsta între 20 şi 45 ani.
Scenograf.
Operator video.
Asistent de producţie.
Referent literar.

Pe cei interesaţi îi rugăm să ne trimită pe lângă un CV de activitate şi un material care să îi reprezinte (film, foto, file, audio, website, etc.) pe adresa: victorvurtejanu@gmail.com

Relaţii suplimentare la telefon 0722.414.972

Europa: Apus de Soare.


Apus de soare deasupra Vestului Europei - fotografie din satelit


Dacă doriţi să vedeţi imagini ale Pămîntului (inclusiv zona României) luate din satelit, vă sugerez saitul: www.
isibleearth.nasa.gov/Countries

27 ian. 2010

Pozitiv.

Mă întreba un domn simpatic cu care m-am intersectat de curând: - "Toate ţi se întâmplă numai ţie" ? Nu, desigur. Însă...

Ajung acasă. Noaptea. Caut un loc de parcare în "ctitoria lui Chiliman" şi ai lui. Nimic! Zero barat! Noroaie, şantier din belşug însă...atât. Şi o iau încet pe Griviţa. Bătrâna Griviţa nu mă lasă şi execut o "laterală" de toată frumuseţea. Închid muzichia faină, scot faţa de la CD, că..."se fură" şi :

- "Noapte bună tehnologie nemţească. Voi pistoane şi voi kedere, ce mă transportaţi şi mă apăraţi, ne vedem mâine dimineaţă, noapte bună."

Dimineaţă, alarmă, telefoane, toţi pe toate căile, că doar na'...nu tu ai vrut să faci ceva ? Aaaa ? Şi calm, cu gândul la frumuseţile dăruite de Dumnezeu, politicos, zâmbitor, răspund, încurajez, repet ce am mai spus şi ieri înainte de ultimul briefing. Apoi reiau totul, identic, neschimbat, nesfârşit, ca într-un film prost şi lung...Toate la prima oră, zâmbitor şi cum spunea sărmanul doctor Căpăţână: -Pozitiv domnu' Victor! Foarte pozitiv, vă rog !

Uite corsarul ! Pozitiv. Apeşi buton. Click ! răspunde micuţul. Pozitiv. Şi la telefon spui aşa: -Stai un pic să mă sui în maşină şi verific, că am desfăşurătorul în geantă. Pozitiv. Şi urci. Tot pozitiv. Ca o umbră, aşa într-o doară...după 20 de ani de şoferie şi ceva exerciţii specifice meseriei cu "perifericul" încasezi anomalia. Încă...pozitiv. - Băăă, stai ! E ceva nasol cu maşina. Stai aşa să mă prind!

Pauză. Numeri rar, ca la developarea peliculei Azomureş în baie cu Krokus 5: treisuteunu, treisutedoi, apoi scânceşti neputincios: - XXXX, frateeee mi-au spart parbrizu'!!!

Urmează "catedrala" întrebărilor: - Cine ???

Tac ca idiotul, neştiind ce să răspund mângăi încet cu degetul rana din duplexul tratat nemţeşte antitermic şi UV. Apoi dau verdictul: - Da, mi-au spart parbrizul...Da, aaaaa...te sun eu, lasă-mă un minut că mă înţeapă inima. Nu, nu îmi e rău, revin eu. Da...Merci !

Telefon compania de asigurare: - "Păi da, reparăm în principiu, însă constatare...apoi ne daţi 100 de E taxă de franciză, apoi peste o lună vorbim, să găsiţi parbriz că e model nou şi... Închid. Aiurea pozitiv. Aproape distrus...Apoi, încet antrenamentul de criză...Respiraţie lungăăăăăă...

Restul a fost simplu. Călin identificat parbriz (mulţumesc Călin încă-odată) apoi scoţi cinci milioane. Cash! Pe loc, hai, hai, puiule! Înjură, roagă-te, dar scoate cinci milioane, acum ! -"Gataaaa! Aţi văzut ce simplu e ? Să verificaţi să nu plouă înăuntru !"

După 3 ore, totul e la locul lui. Avem racord, avem actor, avem maşina ! Camera. Se poate trage !



Fotografii realizate Victor Vurtejanu.

26 ian. 2010

Da, este perfect.

Astăzi am semnat unul dintre cele mai imbecile acte, solicitate vreodată mie în toată viaţa. Însă absolut obligatoriu Administraţiei Financiare din sectorul 1 Bucureşti.

"Subsemnatul Vurtejanu Victor legitimat cu B.I. seria... în calitate de director general al societăţii comerciale VURTEJANU STAGE UNIT SRL - deleg pe dl. Vurtejanu Victor legitimat cu B.I. seria... să mă reprezinte în relaţia cu Administraţia Financiară a sectorului 1."

Director general
V.S.U. SRL
Vurtejanu Victor

Inutil să mai comentez. Ceva trebuie spus însă. Pentru că încă pot zâmbi şi pentru a mai putea zâmbi şi altădată i-am dat "delegaţia" inspectorului financiar să o citească. Apoi l-am întrebat:
- "Am completat corect ? Este bine ?"
- "Da, este perfect !"

Ajungem acasă.


Şi privind acul teromometrului mă trezesc brusc din reverie...Ceva nu e în regulă. Sunt ud fleaşcă la picioare, nu am deloc praf de scoici pe talpă. Port o gogeamite pufoaică suedeză îndesată cu puf de gâscă, nu vechiul hanorac negru ce miroase a vânt...

Doamne, încă cinci luni şi ajungem acasă!


Fotografie realizată de domnişoara Diana Uţă.

25 ian. 2010

Psalmul 50.


1.Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2.Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3.Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4.Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5.Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
6.Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7.Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8.Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9.Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10.Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11.Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12.Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13.Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
14.Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15.Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16.Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17.Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18.Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19.Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20.Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

24 ian. 2010

Puterea muzicii.

M-aş bucura să mai scăpăm de depresii şi tristeţi, de negativism şi blazare care cred, ne sunt induse. Există bucurii şi arte pe lume. Ele ajută. Ele "împing" înainte, mai ceva ca "aliodorii şi pârţarii mofluji". Nu am reuşit încă ? Nu e nimic pierdut. Vom reuşi. Trebuie ceva modificat, însă.



Poate şi văzând ce se poate creea la numai 1000 de km de oraşul gri, vom încerca să ne bucurăm. Şi aşa, încet să ne apucăm de treaba. De o treabă.

Nădejde în plină furtună cu "Perpetuum Jazzile", un cover remarcabil după piesa "Africa" a trupei Toto.

Unirea.


Curajul şi voinţa unei naţiuni nu au contat niciodată mai mult ca în această zi. Hotărârea ca Alexandru Ioan Cuza să devină domn, a devenit voinţa unui popor şi astfel prima Unire a Principatelor Moldovei şi Munteniei a avut loc la 24 ianuarie 1859, actul solemn al acestui eveniment crucial fiind marcat la Bucureşti.

Apariţia unui nou stat pe harta Europei - România era de acum o realitate.


Muzica reprezentativă a Armatei şi Corul Doina - Hora Unirii.

23 ian. 2010

Foto cu Actor - part. 2

"Dans" - 1998

Coty - "Dictatorul" - 1998. Isabela Iacupovici, Claudiu Goga, Simona Popescu, Dan Istrate, Mihai Bratila, Alina Nedelea, Victor Vurtejanu (de la dr. la stg.)

Gingaşul - "Milionari de weekend" - 2004. Nicodim Ungureanu, Victor Vurtejanu, Dan Chiriac, Andi Vasluianu, Tudor Chirilă, Mihai Bendeac (de la dr. la stg.)
Adăugaţi videoclip
Gingaşul - "Milionari de weekend" - 2004 Dan Chiriac, George Alexandru, Victor Vurtejanu (de la stg. la dr.)

Trupa Atelier - Eugen Cristea - chitară şi voce, Victor Vurtejanu - chitară şi voce - lipseşte din imagine Fredy Onofrei - chitară. Casa Eliade - 2002

Aristide - "Boabe de rouă pe frunze de lotus în bătaia lunii" - Teatrul Naţional Bucureşti 2000

22 ian. 2010

Adio artă şi artişti.


Textul–avertisment al actriţiei Irina Petrescu intitulat „ADIO ARTĂ ŞI ARTIŞTI; NU PREA MAI AVEM NEVOIE DE VOI!”, răspuns la ancheta „2010 – speranţă sau teamă?”, apărut în ultimul număr al săptămânalului Formula AS (Anul XIX, nr. 901 (2), 15-22 ianuarie 2010):

„Dincolo de amărăciune, o uriaşă dezamăgire încheie o întrebare cu acest răspuns deplorabil şi neprevăzut: adio artă şi artişti, nu prea mai avem nevoie de voi! A -ţi amenda şi impozita artiştii este o exagerare demonstrată a dispreţului faţă de acest divin hatâr al înzestrării unui neam. Dar a fost suficient ca un actor să moară răpus de gripă nouă, ca lumea să năvălească la centrele de vaccinare... O jertfă întâmplătoare sau nu tocmai.

Artiştii, actorii mai ales, au fost folosiţi mereu ca exemple în lipsa modelelor tradiţional admise – părinţi, profesori, conducători. Şi mă întreb astfel, acum, cu ce motivaţie şi tupeu, politicieni de marcă îşi mai agaţă, la rever, efigia unui actor iubit de public. Mai aveţi, aşadar, nevoie de noi?!... Să vedem. Publicul se pare că are...Şi publicul e foarte numeros, mai numeros ca alegătorii domniilor voastre, arogante şi nepăsătoare, care nu aţi mai călcat într-un teatru de când, în copilărie, eraţi duşi de învăţătoare să vedeţi „O noapte furtunoasă”, la teatrul din localitate sau la căminul cultural, pe care acum le-aţi desfiinţat din lipsă de fonduri."

21 ian. 2010

Rămas bun Mapex.


Cristi Niţă - MAPEX, posesorul acestui set de tobe a decedat ieri la numai 40 de ani. Stop cardiac. A fost un ilustru necunoscut. Un MARE colecţionar şi cunoscător de muzică şi un excepţional baterist şi om de trupă. Unul dintre acei oameni rari care sunt în stare să cânte la tobe. S-a dedicat 100% pasiunii lui pentru muzică. Efortul pe care l-a făcut pentru a-şi achiziţiona setul din imagini nu poate fi descris. Asta nu poate decât să accentueze tristeţea dispariţiei lui. N-a apucat să se bucure de tobele astea decât 60 de zile.


Dumnezeu să te odihnească MAPEX.

IN MEMORIAM

CRISTI NIŢĂ - MAPEX

1970 - 2010



Led Zeppelin - Stairway to Heaven

Decalogul.


Eu sunt Domnul Dumnezeul tău; să nu ai alti dumnezei afară de Mine.
Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini sau să slujeşti lor.
Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tîu în deşert.
Adu-ţi aminte de ziua Domnului ca să o cinsteşti.
Cinsteşte pe tatăl tău şi mama ta, ca bine să-ţi fie ţie şi să trăieşti ani mulţi şi fericiţi pe pământ.
Să nu ucizi.
Să nu fi desfrânat.
Să nu furi.
Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.
Să nu pofteşti nimic din ceea ce este al aproapelui tău.

20 ian. 2010

Milă aliodorilor!

Şi ce adică ? Acum aflăm de luptătorii PSI ??? Acum aflăm de atacuri şi de experimente pe oameni? Dragilor, bateţi la poarta oricărui spital din Romania anului 2010 şi veţi înţelge imediat ce încă nu aţi înţeles...

Sau accesaţi orice fundaţie gen "creştine, forţele binelui, cabinele de terapie şi bioenergie, parapsihologie, psihotronie, radiestezie " şi alte "umbrele" pentru acest gen de "oameni". Altfel politicoşii pedanţi pe lângă care treci zilnic, nerecunoscând în ei nici o clipă criminalul care îţi va ucide fratele, sau ţie îţi va pune creierii pe bigudiuri. Asta ca să nu folosesc expresia lor preferată...Încă odată părem nişte naivi care dăm în băşcalii televizate. Ok. Încă odată vom plăti...

Am postat nişte linkuri din perioada în care îmi trăgeau repetativ capete în gură şi pe aici, nişte trupeţi PSI ai celebrului general Streinu, sau al altei celebrităţi (din păcate) tot din domeniul PSI, colonelul Rus. Acelaşi serviciu informaţional care produce acum "aliodori" şi alţi băutori de pipilică energetizat până peste cap, odinioară se ocupa de anchete privind emigrarea românească şi mai târziu de "protecţia energetică" a "zâmbăreţului" cum se laudă chiar ei pe aici: http://www.tv-net.ro/Stiri-Generalul-Emil-Streinu-Ion-Iliescu-a-fost-cel-mai-protejat-presedinte+6378

M-a întrebat un specimen de acest tip prin primăvara anului trecut, vădit dezamăgit că nu fug şi nu mă dau cu curu' de pământ precum era el obişnuit să vadă subiectul când îi aplica "procedura": "Şi ? Cum de nu îţi este frică ?

Milă mie de voi "aliodorilor"! Pune-ţi genunchiul jos şi poate bunul Dumnezeu se va îndura şi de voi. Cumva...

19 ian. 2010

Redevenim oameni.


V-aţi întrebat de ce este atâta linişte în jur? De ce oraşul gri poate fi privit în sfârşit ? De ce nu se mai aude nici un cocalar tânguindu-se în vreo manea?

De ce puţinele maşini, conduse prudent şi hoardele de câinii au dispărut de pe străzi ? De ce oamenii au început să aibă grijă de ei şi nu de ce face vecinul "nemernic" ?

V-aţi întrebat de ce copiii voştrii sunt atât de fericiţi de câteva zile ? De ce trag de bunici şi caută o veche săniuţă care a ruginit în debaraua iernilor trecute ? De ce ne bucurăm de orice bucăţică de pământ, de orice adăpost precar precum cele construite în staţiile de tramvai...

De ce bem cu atâta plăcere un ceai iasomie sau de tei, asortat cu o feliuţă de lămăie şi o linguriţă de miere de salcâm ?


Ei parcă...miroase ceva în aer. Parcă ceva s-a schimbat, nu ? Uite, am să mă ridic de pe scaun pentru un minut şi am să fac o fotografie cu ciudata şi bătrâna mea camera foto. Aşa vom avea împreună o amintire comună a celei de a treia nopţi, de când Dumnezeu a îngăduit această pace pentru noi...

Încă puţină ninsoare şi redevenim oameni.


Fotografie realizată de Victor Vurtejanu

18 ian. 2010

Opriţi grătarele.

Cândva şi eu aveam televizor...


"Există aici, în această sală, tineri care au murit în revoluţia din decembrie 1989" - Viorel Catarama

"Lumea are voie să aiba doua conturi; unul în lei, unul în valută şi încă unul pentru economii. Mai mult nu" - Florin Georgescu (fost ministru al finanţelor)


"S-au verificat toate actele pe foştii trei ani pe care am fost primar" - Marian Vanghelie


"A garanta proprietatea înseamnă a limita dreptul omului asupra proprietăţii lui" - Ion Iliescu

"Băncile sunt conduse de bancheri în toată lumea în afară de Cişmigiu şi Herăstrau" - Bogdan Balthazar (director de bancă)


"Becali e un brand. Eu la Avicola Iaşi pot să fac pui Gigi Becali, dacă vreau" - Gigi Becali

"Domnule senator, nu aţi fost atent la cele ce urmeaza să spun" - Nicolae Văcăroiu, senator de Argeş, preşedintele Senatului.

"Doar prin hazardul inconştient social nu se putea ajunge în sfere atât de aureolate şi in plan financiar" - Cornel Dinu (antrenor de fotbal).

"Dumnezeu e cel mai tare serviciu de informaţii din lume - ştie tot, chiar şi-un fir de păr" - Gigi Becali.

"Familia e sfântă, pe când patria....cum să vă spun patria e sacră' - Dumitru Dragomir.

"Destinul meu a fost marcat de soarta" - Dan Iosif.

"Este voinţa lui Dumnezeu ca eu să pasc acest popor" - Gigi Becali.

"Domnul Ion Cristoiu a spus despre mine ca sunt corupt pe vremea când nu eram, în 1993" -Viorel Hrebenciuc (parlamentar P.S.D .)


"Eu în tinereţe eram amfitrion pe oriunde mă duceam" - Gigi Becali.

"Eu sunt pe toate listele de corupti şi arestaţi, dar nu am nici-o greaţă" - Viorel Hrebenciuc.

"Pe la voi prin Chişinău trece Volga, nu ? Cum ? Nu mai trece ?" - Loredana Groza.

"Sigur că am auzit de El Nino. E numele unui cântăreţ de muzică latina, nu ?" - Loredana Groza.

"Omar Hayssam aparţine ţării, este un bun al întregului popor" - Adrian Năstase.

"Am învăţat puţin limba braziliană!" - Loredana Groza.


"M-am certat cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat. În schimb Marian Iancu e obraznic şi umblă cu tot felul de jargoane care nu e bine să le dai la presa" - Gigi Becali.


"Fiecare are gusturile lui în muzică.. N-are cum să asculte toata lumea numai Schopenhauer" - Costi Ioniţă.


"Noi am pierdut multa vreme o perioadă de timp" - Ion Iliescu.

"Nu am făcut afirmaţii generale, ci dimpotrivă am facut afirmaţii de sens opus " - Emil Constantinescu.

"Noi am fost şi cu unii şi cu alţii, dar dacă faceţi o analiză o să vedeţi că unii au fost deja cu alţii, iar alţii au fost deja cu unii" - Marko Bela (parlamentar - seful UDMR)

"Cine se va dovedi că a avut un angajament cu securitatea va fi dat afară, în frunte cu mine" - Dan Voiculescu.

"Becalizarea Romaniei înseamnă că România este într-un cancer moral şi spiritual din care se va salva prin becalizare" - Gigi Becali.

"Va rugăm mult să opriţi grătarele pentru un minut. Se pregăteşte să vorbească domnul Geoană" - Marian Vanghelie, preşedintele PSD Bucuresti, primar sectorul V.


Fotografie realizată de Lucian "Lulu" Tudoran.

17 ian. 2010

Şi când vrei să dărămi...bagă o fundaţie!

Vrei să reciţi sau să citeşti, la microfon (sîc) o poezie sau un text scrise de Mihai Eminescu ? Vino în 15 ianuarie 2010, între orele 15-17, la fântana din Piaţa Universităţii.

Aşa sună un anunţ exprimat public de mai multe fundaţii puse pe treabă! Ce treabă ?

Păi...de astea...cum le zice?...evenimente... Asta mă...cultură...! Manifestare publică cu simboluri naţionale. Băgăm de astea' mă...cu destin! Cu chestii'...neam..De-astea' mă, de ne cere Europa să avem. De ce...să nu ne afirmăm ? Aaaa ?? Să ştie lumea de noi !

Păi...gata ! Hai să facem ! Cheamă-i la şedinţă. Staaai, că nu îi mai zice aşa...pffff ce lapsus am...Zi măă...aia cu furtuna-n creier...Pfffuii..na' că am uitat. Mă rog...lasă. Cheamă-i tu, că ei vin ORICUM ! Aşaaa ! Aveai tu o boxă pe acasă nuu? Luăm tribuna roşie de la cumnatu' care i-a rămas din campanie şi...gata. Hai ! Aaa? Mai stăm ? Le arătăm noi cum se face treabă! Cum ne pricepem noi şi la asta! Dă-i în măsa' cu artiştii lor, cu toate drepturile lor de autor, că ăia sunt fiţoşi! Îi ştim noi! Las' ! Facem noi! Le arătăm cum face cultură cu poporu', ORCINE e isteţ şi are o autorizaţie de agitaţie în teşcherea...


O excelentă relatare a unei astfel de "acţiuni culturale", care sunt sigur, vor continua, puteţi găsi pe blogul maestrului Dinu Lazăr, pe care îl recomand cu căldură: http://fotomaniacu.blogspot.com/2010/01/eminescu-la-bilci.html
Fotografie realizată de Dinu Lazăr.

16 ian. 2010

Citind şi recitind din "Jurnalul" lui Steinhardt.

Îmi pun şi eu întrebări...

Dacă lumea nu-i decât rezultatul întâmplării de ce există boli şi fenomene ciclice?

De ce există menstruaţia ca fenomen periodic?

De ce există pentru fiecare boală câte un remediu corespunzător în complexul lumii vegetale, lumii organice, sau lumii anorganice?

De unde vine perfecta coordonare funcţională a organelor unei fiinţe?

Care-i explicaţia fenomenului de „respingere” (cu alte cuvinte cum află celulele unui corp că noile celule absolut identice au aparţinut altei unităţi, cum de le adulmecă drept străine)?

De ce există perioade de evoluţie accelerată?

De unde capacitatea de selectivitate a celulelor şi grupurilor de celule?

Şi acele "semne de punctuaţie" din codul genetic, recunoscute de biologi, tot isprăvi ale întâmplării sunt?

Dar relaţiile mecanice bazate pe şi experimente matematic de pătratul anumitor mărimi (distanţă, etc.)?


Astea pentru nimic în lume nu mi le pot închipui explicate prin simpla întâmplare.

15 ian. 2010

Dor de Eminescu.

Îţi mai aduci aminte de Eminescu ? El a scris cândva:


Ai noştri tineri la Paris învaţă
La gît cravatei cum se leagă nodul,

Ş-apoi ni vin de fericesc norodul

Cu chipul lor isteţ de oaie creaţă.

La ei îşi cască ochii săi nerodul,
Că-i vede-n birje răsucind mustaţă,
Ducînd în dinţi ţigara lungăreaţă…
Ei toată ziua bat de-a lungul Podul.

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strîmbă:
Stîlpi de bordel, de crîşme, cafenele
Şi viaţa lor nu şi-o muncesc — şi-o plimbă.
Ş-aceste mărfuri fade, uşurele,

Ce au uitat pîn’ şi a noastră limbă,
Pretind a fi pe cerul ţării: stele.


Îţi mai aduci aminte că astăzi pe 15 Ianuarie s-a născut ? Acum 160 de ani...

Nemaifiind pribeag
De-atunci înainte,
Aduceri aminte
M-or coperi cu drag

Şi stinsele patemi
Le-or troieni căzând,
Uitarea întinzând
Pe singurătate-mi.


Dor, dor de Eminescu...

14 ian. 2010

Artistul de lângă tine.

Se deschid uşi, unii intră, alţii ies, trec căruţe transformate de foame în caleşti, un taxi pare că nu pricepe ce se întâmplă...Doar un artist fotograf se opreşte şi memoreză clipa în care Artistul rămâne Artist.

Chiar în condiiţile de mai sus, pe un colţ de trotuar (pe vremuri existau săli curate şi capitonate cu pluş) la doar...65 de ani, Artistul autentic se jertfeşte. Nu face grevă, nici miting. Nu se dă cu curu' de pământ pentru ore suplimentare, nu cere bonuri sau miel de Paşte. Nu. El se dăruieşte.

Nouă, celor care putem să ne bucurăm de Arta dăruită lui de bunul Dumnezeu, ne rămâne dificila sarcină de a înţelege şi de a susţine Artistul de lângă noi.

Rămas bun Béla Kamocsa.


Astăzi la ora 13.30, Bela Kamocsa s-a stins din viaţă, răpus de cancer, la Timişoara.

Născut în Ajunul Crăciunului la Oradea, a fost unul din primii muzicieni rock, pop, blues şi jazz ai Timisoarei şi ai Romaniei. Membru fondator al trupei Phoenix, membru fondator al trupei Bega Blues Band, membru al grupului Jazz-Rock Gramofon (împreuna cu Liviu Butoi).

DISCOGRAFIE:

1968
Singel-urile: “Vremuri” şi “Nebunul cu ochii închişi” cu “Phoenix” - Electrecord
1970 muzica filmului “Canarul şi viscolul” cu Phoenix
1974 L.P “Spirale", cu trioul lui Paul Weiner - Electrecord
1993 CD “Blues de Timişoara” - Bega Blues Band - Studio Recording
2002 CD “Te sponsorizez” - Bega Blues Band - BbB
2004 CD “De la Gershwin la Sting” - Bega Blues Band - Filarmonica Banatul
2006 CD “Vechituri Noi” - Bega Blues Band cu Gyarfas Istvan (Ungaria)

Unul dintre principalii iniţiatori ai Festivalului de Jazz de la Gărâna. Astăzi România a mai pierdut un bărbat mândru, un Artist complet şi un mare deschizător de drumuri!

Dumnezeu să îl odihnească.


IN MEMORIAM


Béla Kamocsa

1944 - 2010

13 ian. 2010

Jurnal de actor - La numărul 11.

Mă simţeam în siguranţă odată ce îi treceam pragul. Mereu avea puterea de a mă readuce pe pământ. Şi la fel de câte ori trebuia, mă îmbarca spre a a mă duce. Acolo, în spaţiul ei un fel de "my land" între "civilie" şi Poveste, se petreceau cele mai intime transformări ale fiinţei mele. Uşor, fără grabă. Aproape imperceptibil de încet, puteam deveni ! Căci e un drum de parcurs de fiecare dată. Cu fiecare seară, cu fiecare ridicare de cortină, un drum atât de greu de parcurs pentru mulţi. Şi pe care deseori te poţi rătăci.

Da. Ea orienta. Dacă erai cinstit în lungile ore de pregătire, în nopţile şi clipele tale de alchimie, reuşea să îţi reîntoarcă tot ce ai depus, în jertfa ta. Şi atunci deveneam puternic. Şi încrezător. Puteam zâmbi şi puteam sa trag, să nu las ca pe un bolovan greu sarcina la care mă înhămasem cu atâta pasiune.

Magda mă primea în tăcere. Cu cana de cafea aburindă, pregătită la un bătrân fierbător sovietic, mă sonda. După primele minute fără să mă privească, exact ca secundul de pe submarin, care parcurge încă odată procedurile de manevră, efectua cu siguranţă acelaşi confortabil approach atât de necesar, înainte de prefacere...Căci îngerul nu se coboară în fiecare seară, iar "Spectatorul nu are nici o vină că mama ta nu e în sală de fiecare dată, ca în seara premierei" - Dem Rădulescu
Şi Magda mă ajuta mereu. Iar când se îmbolnăvea sau nu putea să îmi fie aproape, o pregătise pe Dana. Şi Dana făcea cafea şi ştia mai toate cele necesare, însă nu putea ajunge atât de aproape totuşi...şi de aceea era imposibil să o faci să vorbească. După ani am reuşit să înţeleg, când am primit un bilet de la ea, la sfârşitul ultimului spectacol din Teatrul cel mare. În el îmi mărturisea...ei bine, nişte lucruri tare faine !

Ei, vremuri...şi amintiri de neuitat. Toţi cei de atunci, se simţeau ca acasă la noi. Puştoaicele...în fapt actiţe în toată regula dar...puştoaice...fugeau aici ca să poată fuma în siguranţă şi să uite de "obligaţii" iar cu cei mai "copţi" care nu erau pasionaţi de bârfă sau de serviciul "radio sanţ" povesteam vrute şi nevrute, despre noi proiecte ce ne bântuiau nopţile....

Aşa, cu timpul, mulţi dintre cei care îi călcau pragul, au început să se salute cu "Doamne Ajută" în loc de clasicul "Baftă" sau să întrebe despre "muzicile ciudate" care se revărsau din bravul meu "Pansonic". Miles Davis, Blackmore Night, Lorena Mc Kenith, nu mai pomenesc de "In The Death Car-ul" şi "Gypsy Reggae" ale lui Bregovic, muzici atât de necesare înainte şi după...Căci mereu am nevoie de un reper de la care să pornesc şi la care să mă pot întorce iar muzica pentru mine, a fost întotdeauna o cale potrivită.

Acum îmi este atât de dor de locul acela. De el, de buna Magda sau Dorina Crişan Rusu, Mihaela Mitrache - Dumnezeu să le odihnească. Dar şi de Dana, de Maia, de Irinuca Cojar, Medeea, de Hodo, de "Tata" Vlad, de Paul, de "Viciu", de "Oro", de "Creţu" şi de noi toţi cei de atunci...

Într-o zi am adus un "digital" şi acum sunt fericit când mă uit pe arhivele de atunci. Ufff...!


Ei, asta a fost. Au rămas câteva spectacole, amintirea vie a unor clipe irepetabile, prietenii şi de ce nu această poveste...da...povestea cabinei mele de actor în Teatrul Naţional Bucureşti. La numărul 11, cândva...
În fundul holului penultima pe stânga, acolo îi găsiţi!

Magda sau dragostea fără declaraţii şi şampanie...

Masa de machiaj.

 Dana, acum mamă şi şefă.

Actor în T.N.B. la 30 de ani.

Orodel Olaru şi Cristian Creţu, talentaţii mei colegi, dintr-un trio pe atunci de nedespărţit.


Linişte. Spectacol - intrarea pe scena Mare a T.N.B.

Sala Mare a T.N.B. văzută de pe scenă.

Fotografii realizate de Victor Vurtejanu.

Cântecele actorilor part.6

Despre Tudor Gheorghe toată lumea vorbeşte numai la superlativ. Oricât m-aş strădui să îl prezint ar fi inutil, pentru ca artistul Tudor Gheorghe nu poate fi cuprins. Câteva date despre cariera acestui artist, însă cred că pot aminti.

Născut la 1 august 1945 în judeţul Dolj, este angajat în 1966 la Teatrul Naţional din Craiova, devenind, la 21 de ani, unul dintre cei mai tineri actori din ţară. În 1969 a ieşit la rampă cu primul său recital, „Menestrel la curţile dorului"”, cu poezia poeţilor Lucian Blaga, Tudor Arghezi şi Ion Barbu. După alţi doi ani de studii aprofundate făcute la Institul de folclor din Bucureşti, a urmat al doilea recital - „Şapte balade”.

Din 1969 şi până în 1996, Tudor Gheorghe a realizat nu mai puţin de 22 spectacole de muzică şi poezie. I s-a interzis apariţia în public pentru aproape zece ani. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, represiunea culminând în anul 1979, când spectacolul "Pe-un franc poet", pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră.


Cântăreţul, compozitorul, poetul şi actorul român Tudor Gheorghe, prezent în episodul cu numărul 6 al serialului "Cântecele actorilor" cu piesa:

"Dorul Călător" - muzică şi versuri Tudor Gheorghe. Aranjamentul orchestral şi dirijor Marius Leonard Hristescu.

12 ian. 2010

Ajunul Evului mediu.

Noi nu mai avem nici un domeniu strategic care să aducă fonduri bugetului de stat. De acolo să ne plătim părinţii pensionari, educaţia copiilor, sănătatea, să construim drumuri, să ne apărăm, să facem faţă stărilor de urgenţă sau să putem să ajutăm alte Neamuri aflate în dificultate.

Noi după ce ne-am pierdut onoarea ca popor, după ce ne-am afirmat doar ca bieţi mincinosi, hoţi şi laşi, am decis să abandonăm rând pe rând toate zonele de interes. Şi nu am mai făcut turism, apoi am distrus o flotă strategică de nave comerciale ce ne hrănea, dând astfel semnalul de începere al cruciadei împotriva transporturilor. Am distrus cultura înlocuind Artistul, cu milogul bugetar. Care şi el va dispare, asaltat de ţiganul ce şi-a proptit nevasta ca dizeuză, puradelul cu "studii" într-un Conservator - la ţambal, iar el "impresarul", rânjind, dirijează întreaga mascaradă.

Apoi, încet, stimulaţi de întuneric, am început să scoatem din noi urâtul. Şi am devenit "alternativi" sau "bi"... Unii pocnind în cap cu icoane pe alţii, care strigau castraţi, că bărbatul "modern" trebuie sa stea capră când nevasta lui se filmează goală cu iubita ei pe "videochat". Şi din urât în urât, din negreală şi mocirlă, din furt şi jale, am început să judecăm lumea creată de bunul Dumnezeu cu proprile noastre măsuri.

Care s-au dovedit strâmbe...Elita intelectuală s-a ridicat! Sus, atât de sus, încât curând pluteşte. Există în sfere doar de ea ştiute. Exact ca în toate momentele de cumpănă ale Neamului, intelectualul a trădat! S-a "mlădiat precum firul de iarbă", ocupându-se strict de propriul cur. Şi acesteia i-au spus "înţelepciune", "supra-vieţuire". Iar norodul ajuns la butoane, a stricat jucăria din dorinţa sinceră de a nu mai lăsa nimic...la voia întâmplării.


Uitând de Dumnezeu slujbaşii cu cruci bătute în diamante, au început în loc să păstorească cum se face firesc, la turmă ciobanul are şi câini pregătiţi şi ajutoare, şi dans dar şi ciomage, toate într-o dreaptă socoteală divină, au început să dea comunicate turmei. Prin "agenţii de presă..."

Se mirau, într-o discuţie pe care o purtam deunăzi cu câţiva tineri colaboratori, de cum au reuşit să penetreze escrocii, yoghinii sau rătăcilă tip: "pipilică energetic, cluburile rotary, fundaţile creştine (nu ortodoxe), forţele binelui, new-age, sau Băăi arde casa!!!! Lasă, hai mai bine să medităm, uite ce zice Osho...samd " şi toţi alungaţii, păcăliţii şi sărmanii slujbaşi cu simbrie, mânaţi de la spate de ghioaga pierzătorului.

Pot. Şi vor putea şi mai departe, pentru că noi am deschis uşa la stână. Autismul social al poporului român ce îşi caută destinul oriunde, numai în propria conştiinţă, familie sau ţară nu, a acceptat aceasta. Părintele ce îşi îndeamna ieri copilul să fugă să se vaccineze, azi "descoperă" marea conspiraţie a vacinurilor (vezi imperialismul american prezent peste tot), seamană izbitor cu tânărul ce porneşte acum în viaţă. Având aliaţi profesorii, trecutul, prietenii, calculatorul quadro-core, cu procesoare şi memorie ce l-ar face invidios şi pe Neil Armstrong...preferă să vâneze vânt, decât să devină un autentic. De la el...un Nou început ! De ce?


Pentru ca ar însemna să ne jertfim. Şi noi vrem să renaştem, dar fără să murim. A
tunci ne place, preferăm, dorim să aplaudăm, când ne îngropăm Artiştii, decât să le plătim Drepturile de Autor în viaţă. Urmaşii Luptătorilor au obosit. Suntem în Ajunul unui nou Ev Mediu.

10 ian. 2010

Momente.

Un film cum nu se va face niciodată în acestă parte de lume.



"Moments" film realizat de Will Hoffman - inspirat de cartea "Sum" scrisă de David Eagleman's.

Restul pe aici...http://www.eagleman.com/

Răul.

Tot mai mulţi tineri ce se apropie de echipa V.S.U., fie colaboratori, fie simpatizanţi, oameni inimoşi, deschişi şi dornici, pe care i-am întâlnit de-a lungul drumului pe care am pornit cu aproape zece ani în urmă, mă întreabă sau caută, încearcă să înţeleagă de ce nu am averi, de ce într-o lume care nu mai poate mai nimic, continui să susţin şi să iniţiez proiecte.

"De ce" într-un cuvânt, continui să mă lupt în zona culturală, absolut independentă de orice formă de înregimentare din Romania. Încerc în zile şi nopţi să mă întâlnesc cu câţi mai multi. Mi-am reorganizat toata viaţa. Mi-am restrâns orele de somn. Nu ca pe un sacrificiu. Ca pe un lucru necesar. Pentru că mai am puţin timp. Şi în acest puţin timp, atât cât mi-a mai lăsat Dumnezeu zile, trebuie să duc la bun sfârşit toate sarcinile mele.

Îi invit pe tinerii mei prieteni, aşa cum am invitat şi în acest spaţiu şi pe forumurile (RGC, XBASS) unde obişnuiam să mai intru, invit oamenii să ne cunoaştem, să comunicăm, să gândim şi să căutăm împreună soluţii.

Mare bucurie când cineva îşi ia inima în dinţi şi îmi calcă pragul. Bem împreună un ceai şi povestim. Cu cei care nu pot, le cânt un cântecel sau le recit din Esenin, facem uneori (dacă se învoieşte bătrâna mea cameră) o poză spre aducere aminte şi când cască rău, rău, le spun unora mai pe scurt, altora mai detaliat...răspunsul meu.


Pentru că eu Cred !


După "DE CE ?" apare inevitabil "sora geamană" a acestei întrebări sau poate a acestor vremuri: "CU CINE ?"


Cu cine vă bateţi, domnu' Victor? Nu mă bat cu nimeni dragilor. Uneori mă iau la trântă cu lenea, cu orgoliul, cu neputinţele mele de a iubi, de a ierta. Dar nu neg, am întâlnit şi întunericul şi...

Răul. Răul care degradează şi desfigurează viaţa umană, se retrage doar când puterea sufletească a omului - acest dar dumnezeiesc - devine putere de a iubi, de a simţi şi de a prelua pe cât este cu putinţă, povara sărăciei, a păcatului şi suferinţa oricărui om ...

Pentru creştini, cel care inspiră prefacerea disponibilităţii omului în capacitate de a iubi şi a acţiona în spiritul unei dăruiri de bine necondiţionată şi atotcuprinzătoare este Iisus Hristos,

Calea, Adevărul şi Viaţa noastră.

9 ian. 2010

O mie de întrebări.

Pe culmile vieţii în plină putere...Zbori!
Cu inima frântă, născut în durere şi-n sumbrele culori
Cu pieptul în soare, în raza ce doare...Lupţi!...
Şi sângele-ţi fierbe-n vene...Uiţi!

Durerea e mare în carnea ce moare
Eşti neînvins, de necuprins!
Când spiritul are coroana de soare
Eşti veşnic neatins!

O mie de-ntrebări din cele patru zări
Te vor devora!
Ca vulturii în zbor ascunşi în negru nor
Şi-n vis te vor urma!

Cu pieptul în soare, în raza ce doare...Lupţi!
Şi sângele-ţi fierbe-n vene...Uiţi!

Durerea e mare în carnea ce moare
Dar nu te-nchini la cruci de spini!
Când spiritul are-acea rază de soare
Din neguri cresc lumini...

O mie de-ntrebări din cele patru zări
Te vor devora!
Ca vulturii în zbor ascunşi în negru nor
Şi-n vis te vor urma!

Cu pieptul în soare, cu mâinile goale
De neînvins, de neatins!
Un cântec ce moare când sufletul doare,

O mie de-ntrebări ca vulturii pe cer
Viaţa ta vor devora!
Iar suferinţa ta
Toamna vieţii...Daa!

O mie de-ntrebari ca vulturii pe cer
Viata ta vor devora
Iar suferinta ta
Toamna vieţii...Daa!

Uiţi..


Piesa - "O mie de întrebări" - Trupa
Iris & Nicu Covaci.


8 ian. 2010

Nebunia.

Oricum, de cate ori aud e nebun, surad si ma scutur, cu toate ca vad ca nici o convingere nu-i mai bine ancorata decat aceasta: toti ceilalti sunt nebuni, numai eu sunt normal. Omul superior, zice doctorul Al-George, este cel care-si consolideaza lungimea de unda personala de emisie si totodata isi largeste neincetat gama de receptie.

Despre nebunie am mai invatat ceva: ca principalul - in situatii limita - este sa nu inebunesti. De ce ? Pentru ca nebunia este contagioasa si pentru ca orice regim totalitar este si nebun.


Dar pe de alta parte, dialectica: multi s-au tinut tari numai pentru ca erau nebuni. Nebunia a fundamentat numeroase cazuri de pastrare a demnitatii. Poate fiindca insul stapanit de o monomanie dispretuieste mai usor decat altii ispita bunurilor.


Nebun. Am si eu o reputatie de nebun bine stabilita, mai ales printre amici. Ce bine mi-a prins nebunia aceasta in ultimii zece ani. Ce ma faceam daca nu eram nebun? Inebuneai! imi raspunde ratiunea.

7 ian. 2010

Caut saitist şi asistent!


Caut în continuare:

1.Graphic / Flash Designer sau Web Designer.
pentru a construi impreuna o platforma de prezentare pentru activitatile noastre. Ca exemplu puteti lua aceaste platforme : http://www.reinhart.ro/ sau http://www.envypost.co.uk/

2.Asistent de productie.
- O persoană creştin-ortodoxă, inteligentă, creativă, ordonată, dotată cu umor, perspicacitate, răbdare, gandire pozitivă şi tenacitate. Cu posibilitatea de a se adapta şi de a găsi soluţii rapide în diverse situaţii.

- pasionată şi capabilă să lucreze în echipă în zona artistică.

- capabilă de efort susţinut, rezistentă la stres, lucru în condiţii nefavorabile.
- sa aibă posibilitatea de a munci şi în perioada sărbătorilor legale, sâmbăta, duminica, uneori peste program.

- minime cunostinte Microsoft Office.

- domiciliul în Bucureşti / preferabil deţinător carnet auto cat. B


Contact Victor Vurtejanu: 0722.414.972

Fotografie realizată de Dinu Lazar

5 ian. 2010

Rămas bun Toni Tecuceanu.

La numai 37 de ani, a murit astazi actorul Toni Tecuceanu.

Cunoscut publicului din emisiunile de televiziune, Toni a fost si un talentat actor de teatru. In anul 2006 la Gala Tanarului Actor - HOP, Toni Tecuceanu a obtinut premiul pentru cel mai bun actor, pentru rolul "Lomeier" din spectacolul "Noapte araba" in regia lui Teodora Herghelegiu.

Dumnezeu sa il odihneasca.



IN MEMORIAM

TONI TECUCEANU


1972 - 2010

De ce nu am vrut să devenim prieteni.

Există tot felul de lichele, care după ce reuşesc să te încetinească sau să iţi rupă ritmul au un alt maxim de nemernicie. Vor sa devină prietenii tăi! Pe diverse platforme gen Facebook, Myspace, şamd, îţi lansează invitaţii, te cheamă, te doresc...

Nemernicii aştia fac orice altceva în afară de ce trebuie. Ma refer aici strict la activitatea profesională. Adica stabilim noi de comun acord o ora de repetiţie, sau un deathline pentru a încheia o anumita faza a unui proiect sau fixam o strategie de dezvoltare sau...orice legat de activitatea de pregatire a unui producţii artistice.

Nefericitul în loc să spună "bă eu nu pot". Sau "scuzaţi-mă m-am împotmolit" ori fuge...dispare în ceaţă (suni, lasi mesaj, iar suni, iar lasi mesaj, dai tarcoale prin locurile pe unde isi adapa calul...nimic) ori face orice ii sta in putinta pentru a se victimiza si a arata cat de neferict e el: "Cate trebuie sa indur, cate am pe cap" şi dă-i lacrimi de crocodil şi dă-i că auuuu placa din cap şi canceru de la sân şi la, la, la. Aiurea! El e bine merci în cârciumă, vesel nevoie mare şi cu tigara în gură.

Pe cei care m-au facut sa înţeleg comportamentul lichelei şi m-au târât prin toate cotloanele caracterului lor lipsit de onoare, îi plâng. Pe unul de exemplu l-am cules noaptea la ora 2 de la Spitalul de Urgenţă. El cică se duse-se să se culce că era obosit...de fapt a tăiat-o voiniceşte pe patinoar şi buf...Dumnezeu draguţul, l-a potcovit cu vreun an scoatere din producţie. Altul tânăr de 20 de ani, super depresiv mă târa prin toate cârciumile unde se simţea el bine, ca să îmi spună că de fapt "viaţa e ceva foarte complex, nu-ş cum şi nu-ş cum." Asta sarmanul e deja cu toate bagajele la uşă deja, din păcate...

Aştia doi m-au lamurit definitiv asupra semnelor de identificare a lichelei. Gata! Cu ei am absolvit cursul de incepator naiv in ale prieteniei. Si sa nu credeti ca e o chestie superficiala de 2 saptamani. Nu dragilor, sunt indivizi pe care îi ştiu de cel putin 5 ani. Pe care i-am plătit binişor, i-am omenit la ospeţe, i-am plimbat şi răsfăţat. Mi-am învăţat lecţia, o voi aplica în felul meu creştinesc. Iertare şi uitare. Leac imbatabil!

Ce ma surpinde la lichele este, nu varietatea metodelor, aici nu prea au imaginatie. Ci inimaginabilul tupeu! Dupa ce se face de ras, dupa ce nici curcile nu mai vor sa priveasca spre numele lui, licheaua te umple de mesaje de Craciun, de Pasti si Revelion, iti ureaza...! Îţi lasă mesaje şi comentarii pe unde existi (blog, forum, etc) sau te manifesti. Si mai nou, mă pomenesc cu mesageria plină:

Cutare nemernic vrea sa deveniti prieteni pe Facebook. Accepti ? Apasa linku de jos...
Inutil să vă mai spun că după ce îi dai ignore, jigodia te întreabă vădit mirată:

"Dar de ce nu ai vrut sa devenim prieteni ?"

4 ian. 2010

Totul se repeta.

De fiecare data cate unul se ia drept Dumnezeu si statorniceste reguli noi de pe cate un munte inalt. Unul, sau cativa. (Acum, situtionalistii dupa marxisti: alta lume, alte axiome. Si totul fireste, la modul absolut.) Si de fiecare data gasesc o turma. Vitrinele sunt primenite: alte marfuri, alte odoare, alte garnituri si cate un intelectual care cunoaste bucuria inefabila de a fi Profet.

Se inoiesc nu numai zorzoanele din vitrine ci si inventarul din pivnita: se ascut alte cutite, se ung alte pistoale, se sapirografieaza alte manifeste.

3 ian. 2010

2000 de ani.


Nu atingeti sărăcia şi tristeţea aflate în muzeu.
Sunt exponate originale născute din sufletul, inima şi rărunchii acestui popor într-o clipa de încordare şi spontaneitate care a durat două mii de ani…


Marin Sorescu

Fotografie realizată de Dinu Lazăr

2 ian. 2010

A fi întocmai cu îngerii.

"Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu şi m-am bucurat".

Noi cei din lume, să ne amintim înainte de orice alt gând, fiindcă suntem şi ne numim creştini pentru că ne-am îmbrăcat în El prin dumnezeiescul Botez, şi am primit ca pecete, Mir. Ne-am făcut părtaşi Sfântului Său Trup şi Sânge şi încă ne împărtăşim cu acestea. Suntem mădularele Lui, şi templu căci în El ne-am îmbrăcat şi locuieşte întru noi, iar pentru aceasta îl iubim.

Căci doar asta cere Dumnezeu de la noi, să ne aducem aminte de El, sa fim împreună cu El şi doar pe El să-l căutăm şi să-l iubim. Sa învăţăm să primim în mod curat şi nemijlocit. Dar acest lucru ne este cu neputinţă din cauza învelişului trupului şi a trebuinţelor. Abia unora, în mod rar, li s-a făcut acest dar al lui Dumnezeu. A fi întocmai cu îngerii.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul. În numele lui Iisus Hristos, să pornim la drum prieteni ! Am ajuns şi clipa lui 2010!

"Scoală-te şi umblă". Şi va fi, lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi !